CORA
Se spune că gradul de civilizaţie al unei societăţi se măsoară în cantitatea de apă pe care o consumă. Prin apă scăpăm de "impurităţile" de pe corpul nostru, de pe obiectele noastre şi din...toaleta noastră.
Ştim cu toţii de unde provine apa pe care o folosim. Ştim însă şi unde ajunge după ce o folosim?
Orice locuitor al oraşului Budeşti, dar şi orice trecător peste podul de pe Dâmboviţa ştie mirosul civilizaţiei bucureştenilor.
Trec aproape zilnic prin acel loc şi am de fiecare dată grijă să închid geamurile maşinii, căci altfel m-aş îmbolnăvi de hepatită. Şi tot pătrund miresme de ouă stricate.
Nu vă puteţi imagina ce miros de varză clocită are civilizaţia!
12 Responses
  1. adizzy Says:

    am vazut un documentar/stire despre Budesti..imi pare asa de rau de oamneii aia..si sa le fie rusine celor care ar trebui sa purifice apa ca o lasa asa..da nu le e, ca ei nu locuiesc acolo!! si nici nu trec pe acolo


  2. Carmen Says:

    Chiar daca sunt doar un fir de praf ratacit si prins in capcana acestei lumi materiale, a mea micime stie sa recunoasca si sa se plece in fata oamenilor adevarati,oameni care prin scrierile lor incanta simturile si sufletul.Pe acesti oameni deosebiti i-am cunoscut in ultimile saptamani prin intermediul scrierilor lor.Acestia sunt:
    MMary- un luceafar al iubirii divine
    Pr.Constantin Lupu Marinei- un izvor de intelepciune
    Pr.Cazacu Gheorghe- un astru calauzitor
    Geanina Codita - o stea a versului
    Nakudo- un inger al dragostei de frumos
    Kis- un mesager al intelepciunii
    Acelasi- un ganditor indragostit de Creator
    Mariana -o stea plina de dor,de frumos
    Dardinar-o stea calatoare cu o inima mare
    Cora-un suflet de lumina
    Cristian-un cautator al adevarului
    Nastase Catalin-un cantaret al vietii
    Vasile Andreica -un cautator de lumina
    Simion Cristian-un cantaret al vietii si al rationalismului.
    Monica Daniela -o adevarata luptatoare a Luminii
    Flavius Obeada-un cercetator al vietii insetat de adevar.
    Compadvice-un cantaret al iubirii
    Azi gandul meu se indreapta spre sufletele pline de lumina ale acestor oamneni si chiar daca nu am talent in a scrie versuri ,totusi am sa incerc sa criu cu inima pentru ei.

    Voi stele ce straluciti
    pe cerul vietii si faceti fericiti
    pe cei ce va citesc,
    care indata va indragesc.
    Voi ce ma-nvatati ce-i iubirea
    dragostea si fericirea,
    va multumesc ca existati,
    din ale voastre suflete curate cantati
    si lumina imprastiati.
    Eu vin la fiecare
    sa culeg cate o floare,
    din gradina voastra minunata
    si o sadesc la mine in vatra.
    Cate un margaritar de la voi culeg
    si cu o salba intreaga ma aleg.
    Adun luminitele voastre pline de splendori
    si le asez in sufletul meu,ca pe adevarate comori.
    Si-mi impodobesc inima cu diamante luminoase
    din scrierile voastre frumoase.
    Voi scanteiute imprastiati
    si cu dragoste le dati,
    oricarui suflet curat
    ce vrea sa devina om adevarat.
    Voi lumini cantatoare
    ce aveti in suflete iubiri arzatoare,
    cantand si semanand neincetat
    dragostea si iubirea,
    intr-o zi veti culege nemurirea.


  3. elite Says:

    Dupa cum merg lucrurile,cred ca ne vom transforma cu totii intr-o societate urat mirositoare...


  4. Terra Says:

    Sunt multe zone in tara care "miros dubios". Spre exemplu, undeva la iesirea din targoviste era acum cateva luni o groapa de gunoi. Ce s-au gandit ei, sa bage, vorba batranilor, precum fata lenesa, gunoiul sub covor. Si l-au bagat, sau l-au acoperit.
    Au imbracat acel munte de gunoi in celofan. Peste celofan au mai pus un strat negru din ceva care arata ca o folie de smoala (habar nu am ce era materialul acela). Si peste aceasta din urma au pus pamant si auimprastiat seminte pentru a creste iarba si a masca acel munte proaspat acoperit.
    Vreau sa mentionez ca acel gunoi, in acea imensa cantitate, se incinge sub folia si toate celelalte materiale pe care ei le-au folosit. Si cand se fisureaza pe undeva, o explozie de miros se intinde pe o raza destul de mare. La 30 de metri de acel munte este o cale ferata, iar la 60 de metri este strada. Mirosul acela de azot trece prin filtrul de la masina, e cumplit.


  5. gradul de civilizatie se masoara in cantitatea de apa reziduala refiltrata si in cantitatea de gunoi reciclat.


  6. kis Says:

    smile!
    mi-am adus aminte de un documentar despre istoria toiletei, cum in marile metropole se arunca in strada olita de noapte (continutul....,)pana a aparut primele wc-uri in casa.
    Sper sa nu revenim iar la situatia de acum 2 secole!


  7. CORA Says:

    Adizzi, imi pare cateodata asa de rau ca mirosul nu poate fi transmis prin mijloacele astea atat de performante...Sa vezi tu acolo miresme...


  8. CORA Says:

    Carmen, iti multumesc enorm pentru asemuirea realizata!


  9. CORA Says:

    Elite, oricum, cred ca putim oricum...la figurat!


  10. CORA Says:

    Kis, nu revenim..dar ii lasam pe altii sa ne miroasa..civilizatia...


  11. CORA Says:

    Terra, ma intreb ce vom face, pana la urma, cu atatea gunoaie...


  12. Terra Says:

    "Vecinii" nostrii de peste ocean s-au gandit la o solutie pe care au pus-o in practica de cativa ani. Gropi de gunoi ecologice.
    Se fac sapaturi in pamant, cat mai adanci, se izoleaza aceste imense gropi, dar izolatie serioasa nu lucrare de mantuiala, apoi se depoziteaza acolo toate reziduurile ce nu pot fi arse. Pana sa ajunga la nivelul solului cu cativa metri, se izoleaza si partea de sus si se adauga acel pamant.
    Se pare ca banii pe care ei ii investesc in aceste gropi ecologice nu sunt aruncati pe geam, lucrurile merg bine.
    Si, daca imi aduc bine aminte, ideea a pornit de la o organizatie nonguvernamentala.