POVESTE CU TÂLC
A fost odată că niciodată o capră. Ea avea trei iezişori, frumuşei şi tare inteligenţi. Numai că, doi dintre ei erau foarte zvăpăiaţi şi tare neascultători. Mama lor se supăra adesea pe ei şi le dădea drept exemplu pe fratele lor mai mic, care era, de altfel, foarte cuminte. Asculta de fiecare dată sfaturile mamei, era înţelegător şi îi cerea de fiecare dată voie înainte să facă ceva.
Într-o zi, capra a plecat în pădure, să aducă niscaiva iarbă pentru hrana puilor ei. Înainte să plece, i-a avertizat pe pui să fie cuminţei, să nu descuiE uşa nimănui, mai ales că lupul cam dădea târcoale gospodăriei lor. Au inventat împreună un cântec pe care mama avea să îl cânte la întoarcere, pentru ca puiuţii să îi deschidă uşa.
Numai că, lupul cel viclean a tras cu urechea la sfaturile mamei, a învăţat cântecelul şi, de îndată ce mama a plecat, a pus la cale să le vină de petrecanie iezişorilor.
După scurtă vreme, acesta a bătut la uşa iezilor, a murmurat cântecelul şi...a reuşit să îi facă pe cei doi fraţi mai mari să îi deschidă uşa, deşi puiul cel mic îi avertizase că aceea nu este vocea mamei lor. "Ia taci tu! Ce ştii? Nu vezi că eşti mic?"
Însă nu mică le-a fost mirarea când au văzut că au fost păcăliţi...au încercat să se ascundă, dar a fost în zadar, căci lupul viclean i-a găsit. Numai iedul cel mic a reuşit să se ascundă bine, în cuptor, astfel încât să nu fie găsit.
Vă imaginaţi numai ce durere a simţit capra la întoarcere. Doi dintre fii ei şi-au găsit sfârşitul într-un mod atât de brutal. Şi dacă ar fi fost mai atenţi...şi dacă l-ar fi ascultat pe iedul cel mic...
A doua zi, la uşa casei bate judecătorul pădurii, ursul, şi o anunţă pe capră că urmează să fie judecată pentru ucidere din culpă, deoarece fii ei au murit din cauza faptului că nu au fost supravegheaţi. Urmează să decadă din drepturile părinteşti, va merge la închisoare, iar iedul cel mic va fi adoptat de o familie de oiţe.
(poveste inpirată din "Capra cu trei iezi" - Ion Creangă)
*Postare inspirată de aici.
A fost odată că niciodată o capră. Ea avea trei iezişori, frumuşei şi tare inteligenţi. Numai că, doi dintre ei erau foarte zvăpăiaţi şi tare neascultători. Mama lor se supăra adesea pe ei şi le dădea drept exemplu pe fratele lor mai mic, care era, de altfel, foarte cuminte. Asculta de fiecare dată sfaturile mamei, era înţelegător şi îi cerea de fiecare dată voie înainte să facă ceva.
Într-o zi, capra a plecat în pădure, să aducă niscaiva iarbă pentru hrana puilor ei. Înainte să plece, i-a avertizat pe pui să fie cuminţei, să nu descuiE uşa nimănui, mai ales că lupul cam dădea târcoale gospodăriei lor. Au inventat împreună un cântec pe care mama avea să îl cânte la întoarcere, pentru ca puiuţii să îi deschidă uşa.
Numai că, lupul cel viclean a tras cu urechea la sfaturile mamei, a învăţat cântecelul şi, de îndată ce mama a plecat, a pus la cale să le vină de petrecanie iezişorilor.
După scurtă vreme, acesta a bătut la uşa iezilor, a murmurat cântecelul şi...a reuşit să îi facă pe cei doi fraţi mai mari să îi deschidă uşa, deşi puiul cel mic îi avertizase că aceea nu este vocea mamei lor. "Ia taci tu! Ce ştii? Nu vezi că eşti mic?"
Însă nu mică le-a fost mirarea când au văzut că au fost păcăliţi...au încercat să se ascundă, dar a fost în zadar, căci lupul viclean i-a găsit. Numai iedul cel mic a reuşit să se ascundă bine, în cuptor, astfel încât să nu fie găsit.
Vă imaginaţi numai ce durere a simţit capra la întoarcere. Doi dintre fii ei şi-au găsit sfârşitul într-un mod atât de brutal. Şi dacă ar fi fost mai atenţi...şi dacă l-ar fi ascultat pe iedul cel mic...
A doua zi, la uşa casei bate judecătorul pădurii, ursul, şi o anunţă pe capră că urmează să fie judecată pentru ucidere din culpă, deoarece fii ei au murit din cauza faptului că nu au fost supravegheaţi. Urmează să decadă din drepturile părinteşti, va merge la închisoare, iar iedul cel mic va fi adoptat de o familie de oiţe.
(poveste inpirată din "Capra cu trei iezi" - Ion Creangă)
*Postare inspirată de aici.
Frumoasa povestioara Cora..in schimb, cam trista :( Mi-e nu-mi plac povestile in care animalutele sau copii au final tragic. Le-as da zile din cele care le am eu (am vrut sa zic ca "le-as da zile de la mine", dar cred ca sunt dintr-o manea ceva :P)
Buna idee a avut !
Foarte interesanta povestirea!!!!!!!!!!!! Haideti sa dam cu pietre in capra caci este singura vinovata de moartea iezilor! Dar problema trebuie pusa altfel cred. Iezii erau destul de mari incat sa nu ignore sfaturile caprei. parca aveau 13 sau 14 ani, nu-i asa? Moartea lor a fost consecinta neascultarii sfaturilor caprei si nu vina caprei. Ca doar sa nu-mi spuneti ca i-a trimis capra in largul marii, pardon, in gura lupului! La fel de bine ar trebui s-o arestam si pe mama Scufitei Rosii. Cum a indraznit sa o trimita in padure la bunica? Uitam ca a povatuit-o cum si ce fel sa se comporte pe drum?
Se pare ca aceste povesti nu mai pot constitui pilde pentru copii pentru a urma sfaturile adultilor. Si nu doar se pare , ci asa si este atata vreme cat adultii si in special profesorii sunt atat de loviti cu pietre pentru faptul ca elevii nu mai au bunul simt sa primeasca sfaturi si sa le si urmeze.
foarte tare povestea...da capra nu e de vina.....lupul a fost defapt bona iezilor si pentru ca nu a pus capra camera de filmat in casa, bona si-a permis sa ii omoare pe iezi. Asta se intampla cand pui bona la iezi un lup si uiti sa pui camera de filmat....scuze daca am stricat cumva verdictul ursului dar am simtit nevoia sa adaptez un pic povestea la ce s-a intamplat in ultima vreme
Ma amuzat pina si titlu+ povestioara!depinde din ce unghi vorbim!tinind cont ca sint animalute fara judecata nu ar fi trebuit asa masura!dar in fine,dragut!te pup!
O ruda a unui iedut(Dumnezeu sa-i ierte!) spunea ca inainte cu o seara a fost sunata de el si i-a spus ca este la o discoteca, iar profesorii dorm. Ce ora putea fi , daca adultii dormeau? Sigur era foarte taziu. De ce nu dormea si nazdravanul? Probabil se furisase sa mai prinda putina distractie. Citeam ca in taberele din America daca nu respecta programul si sfaturile adultilor elevii sunt trimisi acasa. Asa ar trebui sa se procedeze si la noi. Pacat de profesoara! Toti(inclusiv ministra) o condamna. Ar trebui sa mearga ei intr-o tabara si sa vada ce pot unii copii. Parintii ar ramane stupefiati de comportamentul odraslelor.
ma citit si versiunea cu profesoara..nu e ea de vina ca nu au ascultat copii de ea..da legile sunt facute prost..uneori :( imi pare rau de tanti profesoara
Asa este,,,marada"! Eu sunt mirata de multe ori de cat de orbi sunt unii parinti. Nu vad adevarata fata a copiilor lor. Unii copii sunt din cale-afara de obraznici, iar pentru parintii lor sunt niste ingerasi. Da asta ajung sa sufere pentru faptele lor nesabuite. Este posibil ca elevii sa se fi ascuns inadins de profesoara sa ajunga sa se scalde acolo. Se stie ca de multe ori un lucru interzis devine curiozitate pentru cei mici.
HA-HA-HA !!! Ai uitat sa mentionezi ca judecatorul a fost trimis politic si ca a nostra capra era amanta "tapului" ...si de asemenea mai trebuia mentionat ca ursul, seful DNA-ului din padure era blocat in trafic de magarul care-si luase permisul in alt judet dupa schimbarea de domiciuliu dubioasa si ca iedul cel mic, de fapt era informator secret !
NU ERA MAI BINE SA AIBE VIZOR ?
M-ai facut sa rad in seara asta!
Super!
Lasand la o parte gluma, e grav ceea ce se intampla. Nu e vina doar a parintilor, nici a educatorilor ci si a indiferentei autoritatilor si a salvamarilor!
Toti au partea lor de vina! Iar asta se datoreaza lipsei de educatie si lipsei sentimentului de responsabilitate fate de tot ceea ce intreprindem!
Doamne, cat am putut sa scriu! UPS! (Nici la mine nu scriu atat)
Am plecat!
O seara frumoasa!
INTERESANT!IMI PLACE TOT CE GASESC AICI SI PENTRU ASTA TI-AM LASAT UN PREMIU LA MINE PE BLOG
copii poarta cea mai mare vina!
Acum ce?! ... au fost destul de mari ca sa priceapa ca nu e voie!
Uite unde duce inconstienta, si libertusmul asta si democratia urcata la cap!
Pacat ... imi pare rau de profesoara!
ei da, interesant mod de a privi povestea...
foarte aiurea situaţie!
din păcate (şi vorbesc din experienţă), oricât de atent ai fi cu copiii, nu poţi fi peste tot!
o mai şi cunosc pe profesoară, e o persoană extraordinară, are doctorat (şi preda la ţară, nota bene), e foarte, foarte capabilă.... îmi pare tare rău! :-(
Anna, stiu ca-i trista...din pacate, insa, are sambure de adevar!
Maman, astazi responsabilizam adultii, fara a-i invata pe copii ce e responsabilitatea...
Bombynho, foarte tare ideea ta. :)) Oricum, eu nu-s de acord cu bonele astea...adica cu parintii care le angajeaza. DE copil trebuie sa te ocupi tu insuti, nu sa platesti pe cineva sa o faca. E copilul tau, nu catelul tau...
Mariana, e doar o poveste inspirata din realitate...si e destul de tragica...
Marada, gandesti exact ca mine. Numai cine nu stie cum sunt copiii din ziua de azi judeca profesoara. Dom'le, scria negru pe alb pe panou sa nu te scalzi acolo=
I-au avertizat si salvamarii? Le-a spus si profa?
Ce trebuia sa faca mai mult de atat? Stiu eu! Sa nu-i ia in tabara!
Ups, Catalin, cat ai scris...:-o! Data viitoare vreau sa scrii si mai mult! Ma bucur ca iti placu postarea...Mai am "pe teava" niste povestioare cu acelasi talc! Si am sa caut si printr-o psihologie a varstelor sa vad cum sta treaba cu constientizarea la varsta pubertatii...
Miki, am sa ridic de indata premiul tau! iti super multumesc! Zi faina sa ai! :-*
Adizii, e un conglomerat de culpabilitati. De la parinti, la profesoara, la salvamar! cDar, mai presus de toate, copiii cred ca au fost mai degraba teribilisti decat responsabili!
Ioana, m-ai uns pe suflet cu ce ai scris! Multumesc!
Orianda, daca responsabilitatea e inlocuita cu teribilismul...ce sa mai zicem? Cand vad pe toata lumea cum o culpabilizeaza pe profa, de parca elevii aia aveau 2 ani, imi vine sa imi jur ca nu mai merg niciodata nicaieri cu elevii mei!
Sergiu, mai am niste povestioare vazute prin aceeasi prisma...Ramaneti aproape! :)
Lory...ma apuca o tristete teribila cand ma gandesc la sarmana profesoara! Stiu ca probabil sunt un pic dura, normai ca acei copii nu trebuia sa moara...dar au cautat-o cu lumanarea...
http://adriana-dardindar.blogspot.com/2009/08/solidaritate-intre-crestini_12.html
Multumesc
Doamne, ajuta!
Cred ca totusi lupul merita pedeapsa cea mai aspra, fiindca a incalcat cu obraznicie dreptul proprietatii private...
Capra si-a tinut puii la adapost, dar nu i-a putut lega, speculatia e fortata.
Oricum, interesanta interpretarea, desi malitioasa.
Justitia stim ca e cam oarba...