CORA
Pic ca musca-n laptele rochiei mele de mireasă cu un subiect la zi, care a născut, totuşi, nişte impresii pe care le consider numai bune de notat pe filele blogului.
Ştire abordată pe majoritatea blogurilor, publicatăpe pagini de ziar, comentată la teve, discursul regelui Mihai in Parlamentul României, nu mă lasă indiferentă, deşi evenimentele cu iz politic mă lasă rece în ultima vreme. Însă evenimentul de ieri m-a mişcat prin pata de culoare contrastantă adusă în tabloul maroniu al politcii româneşti.
Obişnuită cu păpuşi gonflabile, cu gogoşi ieftine, cu minţi înguste, cu lipsă de omenie, nu nesimţire din plin, m'am ţinut departe de viaţa politică românească.
Deşi evenimentul de ieri mi-a părut iniţial ca un simplu pion mutat de PNL pe scena electorală, ca un pumnal înfipt în simpatizanţii preşedintelui Băsescu, anti-regalist declarat, nu pot să nu notez că am rămas, totuşi, impresionată în mod plăcut de gestul capetelor luminate care au gândit organizarea Zilei Omagiale.
Dincolo de orice pretext sau motiv, discursul regelui este un eveniment istoric, pe care este posibil să îl înveţe nepoţii mei pe la orele de istorie.
De ce consider că este o pată de culoare adusă în politicul românesc?
Pentru că, ascultând discursul regelui, am rămas surprinsă de calitatea mesajului, de justeţea înţelesului, de simplitatea cuvântului.
Pentru că, urmărind spectacolul de la Opera Română, am respirat puţină cultură la teve, am simţit bucuria unui eveniment înalt calitativ.
Pentru că am urmărit ţinute elegante, gesturi regale-simple, bijuterii fascinant de mici, dar preţioase, zâmbete discrete, atitudine demnă, am urmărit BUN SIMŢ! Şi eleganţă şi bun gust şi simplitate.
Obişnuită cu abuzuri la toate nivelurile, am apreciat rafinamentul.
Obişnuită cu vorbe goale, mi-a plăcut cuvântul simplu, dar plin de sens.
Obişnuită cu opulenţa, m-a surprins discreţia.
Obişnuită cu măgăriile, m-a şocat normalitatea.





Parcă îmi vine să zic că politica nu e pentru omul de rând, astfel încât participarea oricui la procesul de conducere a societăţii nu face decât să tragă în jos, înspre medie sau mai jos, calitatea celor pe care îi alegem să ne reprezinte. Parcă îmi vine să cred că democraţia nu este sistemul politic perfect, însă ştiu că nici monarhia nu ar fi. Atunci, care e?

PS. De notat că nu pot ierta că regele ne ia Peleşul!
CORA
Va invit sa priviti n clip realizat de Marius Dociu (DJ Giovanny), cel care s-a ocupat de bunul mers al partii de foto-audio-video al nuntii noastre! Ii multumesc din suflet pentru minunatul film de mai jos!

      
CORA
Poate pentru că a fost nunta mea și nu pot fi obiectivă, însă am avut parte de o zi deosebită, personală, cu prieteni minunați, cu nași tineri și cu suflete și minți deschise, cu multă voie bună și un strop de ploaie, numai atât cât a fost necesar pentru ca viața să ne fie îmbelșugată!

Am renunțat la obiceiuri românești, nu am jucat bradul, nici găina, nu am bărbierit ginerele, doar am aruncat buchetul și am schimbat voalul, dar nu cu un batic, ci cu o voaletă.

Am fost îmbrăcată de prietenele mele, ele m-au aranjat, ca să fiu cea mai frumoasă!
Atunci când Răzvan a venit să mă ia de acasă, mama nu a vrut să mă dea cu una, cu două, și i-a oferit pe rând, păpușica mea din copilărie și o vecină pe care am gătit-o de nuntă. Amuzamentul a fost pe măsură, oamenii s-au distrat și s-au simțit bine încă de la mine de acasă.

Cununia civilă a fost oficiată chiar de domnul primar, iar cununia religioasă a avut loc în Biserica mea de suflet, de către preoții de la care l-am Învățat pe Dumnezeu. Prietenul nostru, dascăl la acea Biserică, a pregătit un cor minunat, sper că am să pot posta curând fragmente din slujbă.

Am avut alături de noi prieteni mulți, pentru care am pregătit mărturii personalizate, cu poza noastră atașată unei lumânări și un mesaj pentru fiecare dintre ei.

Dar, voi lăsa pozele să grăiască de la sine, atâtea câte am în acest moment.