tag:blogger.com,1999:blog-56001197724003266482024-03-06T06:38:39.076+02:00CORAScrijeliri cu idei în pereţi virtualiCORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.comBlogger633125tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-30688161986944135252017-12-17T13:09:00.003+02:002017-12-17T13:18:43.894+02:00Iuliu Maniu - un model politic, modelul meu politic<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;"><i><span style="font-family: "times" , "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;">
Iuliu Maniu a fost un om politic
român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de
mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului
Național-Țărănesc, deținut politic după 1947, decedat în închisoarea
Sighet. Născut: 8 ianuarie 1873, Pericei, Sălaj - Decedat: 5 februarie
1953. (sursa <a href="http://mesaje-statusuri.blogspot.ro/2014/11/citat-despre-tara-iuliu-maniu.html" target="_blank">aici</a>)<i></i><i></i></span></span> </i></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">Multe se vor fi scris despre lagărele comuniste, despre felul în care închisorile au înghițit intelectualitatea românească! Însă nimic din ceea ce s-a scris nu se compară cu felul în care SIMȚI drama pe care au traversat-o străbunii noștri atunci când pășești printre zidurile care au ascuns între ele „re-educarea” comunistă, ciuntirea elitei noastre culturale. Toate acestea se simt în Memorialul victimelor comunismului și exilului românesc de la Sighetu Marmației. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">La finalul vizitei, am decis că voi împărtăși mai mult decât fotografii, am să împărtășesc impresii, gânduri, am să înalț întrebări, am să propun modele. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Martirul IULIU MANIU este primul cu care îmi încep promisiunea, pentru că nu îmi pot scoate din minte durerea pe care am simțit-o atunci când am intrat într-o celulă rece, întunecoasă. Inițial, mintea nu poate concepe că acolo și-a dat ultima suflare marele om politic. Refuzam să cred că cel care a luptat cu toată ființa lui pentru unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, cel care a negociat drepturile minorităților române din Transilvania. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Acolo, în acea celulă întunecoasă, unul dintre cei mai mari oameni politici români, a fost umilit, batjocorit și, în cele din urmă, ucis prin înfometare și lipsa unei alimentații adecvate. Acum, la 64 de ani de la moartea sa, osemintele lui sunt de negăsit, trupul lui fiind aruncat într-o groapă comună. E de conceput? E de acceptat?</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHv-CutpTIs2Bel-Er_yDZUhhUC-NbbOzYUmZTgZmM7s5YYarYCPZa-O3qKj26cEFVCVLqjj3dQLMAfQqq043_JghrbZi-V_GYqKa60sjnkPpGKfrTzyhenEjtm-1Alfowz9ZeEmEtsvES/s1600/iuliu+maniu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1600" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHv-CutpTIs2Bel-Er_yDZUhhUC-NbbOzYUmZTgZmM7s5YYarYCPZa-O3qKj26cEFVCVLqjj3dQLMAfQqq043_JghrbZi-V_GYqKa60sjnkPpGKfrTzyhenEjtm-1Alfowz9ZeEmEtsvES/s320/iuliu+maniu.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b>O parte din moștenirea primită de la Iuliu Maniu</b></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial"; font-size: 10pt;">Romulus
Rusan, unul dintre cei care au luptat pentru ca istoria să nu îngroape memoria eroilor noștri, scria în articolul „Actualitatea lui Iuliu Maniu” (Mesagerul Sfântului
Anton, martie-aprilie 2003). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "arial"; font-size: 10pt;">„<i>A
fost un democrat creştin, luminat şi tolerant, care a deranjat prin
împotrivirea sa intransigentă toate dictaturile prin care a trecut. Şi-a
enervat adversarii politici, care i-au reproşat inflexibilitatea,
refuzul oricărui compromis, dar nici unul n-a îndrăznit să-i pună la
îndoială buna credinţă. Singurii care au făcut-o, declarându-l „trădător
de ţară”, „fascist”, „spion imperialist”, au fost comuniştii, adică
tocmai cei ce deveniseră, ei, trădători ai intereselor naţionale în
favoarea imperiului bolşevic. Maniu a fost una din milioanele de victime
ale comunismului, iar moartea sa are, în retrospectiva istoriei,
încărcătura cea mai mare de sacrificiu. Pentru că a luat asupra sa şi a
partidului său misiunea de a lupta până la capăt, la început sperând că
va rezista, iar mai târziu ştiind că va fi exterminat, dar că va rămâne
cel puţin ca un simbol al rezistenţei. Câteva cuvinte ale lui Maniu
(reproduse într-un raport din 1947 – culmea ironiei – tocmai de cei
care-l urmăreau pas cu pas şi minut cu minut, torţionarii comunişti)
arată cât de convins era că ideile şi consecvenţa lor sunt mai
importante decât viaţa celor care cred în ele. </i></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "arial"; font-size: 10pt;"><i>„Lagărele și închisorile pot închide oameni și-i pot ucide, dar nu pot închide și nici ucide ideile, care circulă, oricâte piedici le-ai pune. Teroarea înspăimântă
omul, dar nu sugrumă ideea, care stăruie totdeauna când este sprijinită
de lege, de libertate şi de morală. (...) Pe mine nu mă îngrozeşte nici
lagărul, nici moartea şi am încredere deplină în soarta bună pe viitor a
României”. </i></span></b><span style="font-family: "arial"; font-size: 10pt;"><i>(</i></span><span style="font-family: "arial"; font-size: 10pt;">articol regăsit în lucrarea CUM SE CONSTRUIEȘTE UN MIRACOL - Romulul Rusan, Fundația Academia Civică, 2017)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGSWW0UNd23XQQTsV20qlAtx-oeyMu7xPnb8mpwTzkJq8pqN-JwKHYMRwlKbpVIWCJFTVS-dxfvqYjvuUCzxv6jSgkIMUOe3qp2kzjoY1dowBA4Vqzc4CsEQlvakLfWGDKVXlrIa3-BNRz/s1600/maniu-citat.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="395" data-original-width="890" height="142" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGSWW0UNd23XQQTsV20qlAtx-oeyMu7xPnb8mpwTzkJq8pqN-JwKHYMRwlKbpVIWCJFTVS-dxfvqYjvuUCzxv6jSgkIMUOe3qp2kzjoY1dowBA4Vqzc4CsEQlvakLfWGDKVXlrIa3-BNRz/s320/maniu-citat.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial"; font-size: 10pt;">Îmi e rușine, rușine mare față de Maniu! Cum trăim cu rușinea că am trădat încrederea deplină pe care o avea în poporul român? Cum putem explica DE CE nu ne iubim țara, de ce călcăm în picioare destinul țării noastre, moștenirea noastră, chiar și acum, la aproape 30 de ani de la căderea comunismului? <br /><i></i></span><b><span style="font-family: "arial"; font-size: 10pt;"><i></i></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-4032893787959487142017-01-10T01:19:00.000+02:002017-01-10T01:21:23.112+02:00Sfârșit de an, început de an - între blocaje și eliberăriAproape că reușisem să plecăm în timp util la petrecerea dintre ani. Reușisem să împachetăm copilul, să luam toate cele necesare pentru party, ce să mai, totul părea a fi bine! Pe scări, îmi amintesc să îl întreb pe Răzvan dacă mi-a luat rochia în pachet, bineînțeles că nu o luase! Mă fericesc pentru intuiția de a fi întrebat. Se întoarce omul să îmi recupereze rochia, numai că...șoc...ușa nu a mai vrut să se deschidă! După sute de încercări, după mii de rugăciuni...nu și nu! Rochia mea a rămas sechestrată în spatele unei uși care s-a gândit să se blocheze exact în noaptea de Revelion.<br />
Bineînțeles, a doua zi, am luat decizia de a forța un pic deschiderea mult dorită, mai cu frumosul, mai cu un picior ... După câteva bruscări, am eliberat intrarea!<br />
Poate că dacă aș fi avut timp să scriu despre anul 2016 înainte de această întâmplare, aș fi povestit despre pierderi și câștiguri, despre fericiri și tristeți, despre dileme și neliniști, despre victorii și înfrângeri! Dar uite că, acum, pot încununa gândurile mele scrise cu o semnificație a întâmplării ce mi-a fost dată să o trăiesc!<br />
Nu-s superstițioasă, dar îmi place să îmi traduc lumea în simboluri.<br />
<ul>
<li>Astfel, anul 2016 - cu tot ce a însemnat el, a rămas blocat după ușa care, efectiv, nu a dorit să se mai deschidă. </li>
<li>Pentru a putea ajunge la ceea ce îmi doresc, este nevoie de timp, de răbdare, de niște decizii pe care să nu le iau pripit. </li>
<li>Uneori, trebuie să intervin mai brusc asupra lucrurilor, pentru ca acestea să se întâmple. Însă numai după ce am rumegat bine și aceasta este cea mai bună soluție găsită!</li>
<li>Anul 2017 a început exploziv, cu un om puternic alături de mine, care mă ajută să ajung la ceea ce îmi este necesar, la ceea ce îmi doresc!</li>
</ul>
Ce a însemnat, totuși, 2016 pentru mine?<br />
<ul>
<li>Am traversat una dintre cele mai frumoase perioade alături de copilul meu. L-am văzut, efectiv, crescând, dezvoltându-se de la o zi la alta, achiziționând rapid o sumedenie de abilități. M-a uimit cu modul ei de a digera lumea aceasta mare și nebunească. Iubesc efectiv modul în care Isidora alege să își rezolve anumite probleme. Este inteligentă, este curioasă, este magnific de sociabilă, se joacă frumos, este expresivă, vorbește muuult și te cucerește, efectiv!</li>
<li>Am revenit, în martie, la locul meu de muncă, ceea ce m-a bulversat și mă bulversează încă. Îmi este greu, teribil de greu, dar voi reuși să mă adaptez! Trebuie!</li>
<li>Am botezat doi copii frumoși - pe Matei și Teodora!</li>
<li>Mi-am dus la sfârșit cu bine anul II de facultate.</li>
<li>Am avut revelații multe cu privire la oameni și evenimente. Am trăit o serie de renunțări, mi-am rezolvat unele frustrări, am căpătat altele noi. Renunțările m-au durut. Însă ar fi fost cea mai mare slăbiciune a mea să NU renunț. Am învățat că, uneori, trebuie să ai sânge rece atunci când faci niște alegeri - sângele rece trebuie să îl ai chiar față de tine, să nu ai nici cea mai mică urmă de milă pentru ceea ce urmează să trăiești. La capătul capătului, te așteaptă o eliberare de boleșnița în care te-ai complăcut până atunci. Și asta merită toate frământările. Cred că este ceea ce se numește a tăia răul din rădăcină! Iar atunci când desțelenești ceva din viața ta, doare, căci trebuie uneori să tai cu barda! Dar apoi...se face lumină! Lumină în locul putregaiului! </li>
<li>Am fost curajoasă! Am învățat să mă apreciez mai mult, să pun mai mult preț pe ceea ce simt eu, să nu mai fiu „plezirista” de serviciu, să fac orice pentru a face pe placul altora. </li>
<li>Am reconfigurat trasee. Iar pentru asta sunt tare mândră! Acolo unde am dat de blocaje, am găsit cărări paralele. Acolo unde am realizat că targetul nu îmi este benefic, am privit în altă zare. Asta trebuie să fac în continuare și anul acesta! </li>
</ul>
<br />
Pentru 2017 am proiecte mari, proiecte de reconfigurare majoră a vieții profesionale, mai ales! Doamne ajută-mă! CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-5204102233398976942016-06-03T20:10:00.001+03:002016-06-03T20:10:35.634+03:00(non)Reflectare<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEis7DzRtvf1h1cuRjLE-oyQWi6HnVoN3LCFVnBbv6R9UZIHV-L69x2TIKiX16iGUNqhz_JRfhyHU4MhFXYxeripbxofOrf2WhMXsIbe9Xmmub50W8NoDzx1Z-7cz4q-zY2mfFR2GHYFjWSG/s1600/1442946-bigthumbnail.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="199" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEis7DzRtvf1h1cuRjLE-oyQWi6HnVoN3LCFVnBbv6R9UZIHV-L69x2TIKiX16iGUNqhz_JRfhyHU4MhFXYxeripbxofOrf2WhMXsIbe9Xmmub50W8NoDzx1Z-7cz4q-zY2mfFR2GHYFjWSG/s200/1442946-bigthumbnail.jpg" width="200" /></a></div>
Nici nu știu cui îi trecuse prin minte să așeze o oglindă atât de mare pe ușa holului din micuța, dar cocheta locuință de pe Cricovul Dulce. Era un spațiu pe care îl locuiam în ACEI ani în care eram atât de împlinită! Oglinda mi s-a întipărit în minte pentru că avea darul de a-mi aminti cine sunt, cum sunt, îmi disipa temerile pe care obișnuiam uneori să le las să îmi populeze gândurile. Îmi priveam în acea oglindă chipul nemulțumit și îngrijorat, apoi îmi scuturam ușor capul, amintindu-mi brusc: locuiești în orașul după care ai tânjit atâta vreme, ai un loc de muncă pe care îl adori și ... te ai pe tine, cu toate resursele tale interioare pe care le-au cultivat în întreaga ta istorie personală. Hai, alungă-ți tristețile și lasă-te să te bucuri de CEEA CE EȘTI!<br />
Acum, nu mai am nicio oglindă suficient de mare cât să mă cuprindă în întregimea mea. Și mă întreb: îngrijorările care mă încorsetează...de ce nu mai dispar? Pentru că nu mai am unde să mă reflectez sau pentru că ceea ce ar fi reflectat s-a schimbat într-atât de mult încât...nu mă mai mulțumește? Lipsa oglinzii sau lipsa acelei CORA mă îngrijorează?<br />
<br />
<br />
CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-51777636379753051562016-01-10T15:25:00.002+02:002016-01-10T15:29:09.011+02:00Filmul anului ce a apus<div class="MsoNormal">
Plutește atâta liniște în micul oraș...plutește atâta
speranță în micul meu univers interior! <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Este iz de așteptare! Aștept mâna lui Dumnezeu să mă conducă
suav, ca pe un fulg de nea, pe umărul unui timp al împlinirii! Timpul
împlinirii mele! <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgu-Vm7SOLu5oMJ-lJMswOhOFF3I-dRhhdlPxbzGnKp9B-m3qmv0uOV6-hPACs-W9nTyAhT9xX8tsEU2TwXtq4MCnSDv0PRh_ssHEv-vHjdn3ucV0B4q6HYtCr34uLOdKHcC3uy1imvWY4i/s1600/kl.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgu-Vm7SOLu5oMJ-lJMswOhOFF3I-dRhhdlPxbzGnKp9B-m3qmv0uOV6-hPACs-W9nTyAhT9xX8tsEU2TwXtq4MCnSDv0PRh_ssHEv-vHjdn3ucV0B4q6HYtCr34uLOdKHcC3uy1imvWY4i/s200/kl.jpg" width="200" /></a>Am timp, în adânca după-amiază de ianuarie, să revăd pe
ecranul minții mele filmul anului ce a trecut...<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Am reflectat îndelung la scenele – puzzle din filmul meu: <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Am crescut un copil minunat, care mă uimește cu fiecare
clipă care trece. O privesc cu atâta
mândrie și, totodată, cu atâta frică! Am dat junglei sociale în care trăiesc un
copil mult prea bun pentru mizeria în care clocim! Nu am decât să îi promit că
o voi duce, în viață, cât mai departe de oamenii mici cu cara<o:p></o:p></div>
cterele lor
hidoase! Și că îi voi pune la îndemână
toate instrumentele prin care să iubească arta, muzica de calitate, filmele
bune, prin care să se retragă în
minunata lume a cărților pentru a-și construi un suflet frumos, cu care să
strălucească pe oriunde ar trece!<br />
<div class="MsoNormal">
Am redescoperit oameni, am primit cadou de la ei oportunități
și orizonturi neașteptate! Oare cum le voi putea mulțumi vreodată pentru toate
astea?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Am învățat lecții pe care speram să nu le învăț vreodată, am
tăinuit suferințe care mi-au ucis atâția licurici de speranță! Mi-am sfâșiat cu
dinții carnea sufletului și am surâs lumii care mi-a pălit candoarea de
altădată. Am traversat furii, tristeți,
dezamăgiri. Cineva îmi spunea că ceea ce nu te omoară te întărește. Altcineva
îmi spunea că ceea ce nu te omoară te schilodește. Eu aș spune că ceea ce nu
m-a omorât, m-a transformat. M-am transformat într-o femeie vigilentă, care
pune sub semnul întrebării toate câte i se ivesc în cale, în continuă apărare
și mereu cu garda ridicată. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Pe de altă parte, am dat miresme noi prieteniilor vechi, am
trecut momente de calitate cu fetele mele, pe care le-am descoperit și alături
de care m-am redescoperit după ce toate fricile de mai sus mă inundaseră total!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Și, bineînțeles, nu m-am dezis de spiritul meu rebel. Anul 2015 a fost anul în care am renunțat la
tot ceea ce jungla socială mă obliga să fac și în care am început să modelez eu
propriile mele reguli, pentru viața mea, care îmi aparține numai mie, în ciuda
tuturor celorlalți care ar vrea să se facă stăpâni pe ea. <o:p></o:p></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
Pentru anul care se naște, am doar speranțe de împlinire!
Sunt convinsă că nimeni nu mă va apăra de intemperiile vieții, știu sigur că
nu-mi va ocroti nimeni speranțele! Pentru asta sunt datoare mie însămi să fac
lucrurile așa cum știu eu că îmi este cel mai bine! <o:p></o:p></div>
CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-39523194900167527312015-03-22T18:02:00.001+02:002015-03-22T18:02:25.750+02:00Dor de altădată<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhv1SZGclPCWjX5QkWHfWHFsQWJpcRe1axGtV2g-iJAafTm0dqYaok1Mg9YgLtuCS6xRkq_391XXvuV8J9SzrqCYIQNXJueV9YpDhPdcTe5xsBHiCctE0U7-cntfwmrUBnK5xwuioGf_7Oa/s1600/timp.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhv1SZGclPCWjX5QkWHfWHFsQWJpcRe1axGtV2g-iJAafTm0dqYaok1Mg9YgLtuCS6xRkq_391XXvuV8J9SzrqCYIQNXJueV9YpDhPdcTe5xsBHiCctE0U7-cntfwmrUBnK5xwuioGf_7Oa/s1600/timp.jpg" height="200" width="200" /></a>Oare momentele acestea de dor incomensurabil de vremurile de altdată sunt imperios necesare în viața unui om? Or fi ele inerente? Câteodată, cu precădere în ultima vreme, mă sfâșie un dor năprasnic de ceea ce eram și de ceea ce trăiam în vremuri apuse! Și ce crezi? Mă doare chiar și acum, când le numesc APUSE! Mă apucă un soi de revoltă asupra timpului, despre care s-a tot zis, mai ales de poeți, că e ireversibil. Știam asta și, totuși, când îi descopăr ireversibilitatea pe propria mea piele, mă secătuiește un sentiment de durere. <br />
<br />
Le numeam mai sus momente necesare și mă întrebam dacă fiecare dintre noi trebuie să le trăim. Adică oare fiecare dintre noi ne oprim din alergata vieții și ne întoarcem privirile interioare spre noi, cei de altădată sau mi se întâmplă doar mie? Mă întreb numai cât voi sta blocată aici, în tărâmul dorului de mine cea de odinioară! Poate că nu va trece niciodată! Sau poate până când voi fi motivată să re-privesc înainte! Sau poate chiar după ce voi încheia această postare și toate durerile vor fi fost verbalizate!<br />
<br />
Oricum, sper să învât vreodată ce este resemnarea....<br />
CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-47186060289528707372014-11-24T17:17:00.000+02:002014-11-24T17:21:54.952+02:00Circ la Banca Cooperatistă Record Călăraşi, filiala OlteniţaÎn urmă cu cinci ani, din mare nevoie de bani, am apelat la serviciile Băncii Cooperatiste Record Călăraşi. Pentru cei care nu ştiu cu ce se mănâncă, vă spun pe scurt: este un soi de struţo-cămilă bancară, de unde ţi se dau nişte bani din fondul social depus de cei care "cooperează". Pe larg, puteţi citi <a href="http://www.stejarul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=60:o-lume-aparte-lumea-bancilor-cooperatiste&catid=35:creditcoop&Itemid=54" target="_blank">aici. </a><br />
Aşadar, în septembrie 2009, iau un credit, din care mi se reţin sume multe şi mărunte, 470 lei comision de acordare şi altele, plus o sumă de bani ce reprezenta fondul meu social. Adică cu cât a contribuit mandea la fondul ăla din care iau şi ceilalţi bani cu împrumut. Bunnn!<br />
<br />
Circul de astăzi a fost legat de suma aceea, de fondul social. Mi-am permis să fiu nelămurită cu privire la sume. Adică la banii mei. Şi mi-am permis să cer un extras de cont. Şi mi-am permis să am îndoieli cum că suma cu care am contribuit nu a fost doar 700 de lei, ci mai mult. Astăzi am fost să retrag acel fond social de la Banca Groazei. Ştiam că fondul e mai mare decât suma pe care am primit-o, motiv pentru care am cerut şi eu, atât de cuviincios cât am putut, nişte explicaţii!<br />
<br />
Păi, ce credeţi? Eu, îndatorata, cea care are nevoie de ei, am avut tupeul să ridic capul şi să întreb de ce anume primesc o anumită sumă de bani şi nu alta. Nu vă spun că doamna cu pricina a trântit uşile după dumneaei când s-a dus să caute nu ştiu ce dosar, că a ridicat tonul la mine, că am cerut să văd şi eu negru pe alb ce şi cum. <br />
Mi s-a transmis, printre dinţi, să înghit explicaţii, fără hârtii, că hârtiile trebuia să le fi ştiut eu deja pe dinafară, că doar am hârtiile acasă.<br />
<br />
În fine, după vreo oră de contre, mi s-a bagat sub nas un dosăroi, cu o chitanţă, de unde cică aş fi plătit eu o sumă de bani. Nu am prea înţeles eu ce e cu foaia aia, cert e că am plecat nelămurită de acolo, un extras de cont nu mi s-a acordat, plus că am fost ameninţată că voi plăti nu ştiu ce sumă pentru acel extras de cont.<br />
<br />
Trebuie să ştiţi că am mai avut parte de nişte ironii că am avut tupeul să le fac plângere la Protecţia Consumatorului pentru că am primit o somaţie de la ei, lăsată în cutia poştală, care avea CNP-ul meu şi alte date cu caracter confidenţial. Mi s-a spus că sunt SINGURA care face probleme acolo. Păi, bineînţeles, la ce atitudine am observat eu că au românii, pot fi înfierată în piaţa publică pentru că susţin că am nişte drepturi! Nu mi-ar fi ruşine? Eu nu ştiu că Românica noastră este despre capul plecat ghiocel? Nesimţită sunt că nu sunt conştientă că un client este un rob, iar ce de dincolo de ghişeu sunt zei, care au dreptul să se comporte cum vor cu el...<br />
<br />
Să-mi fie cu iertare, eu cred că EI au nevoie de mine ca să existe! Eu le-am făcut lor un serviciu că i-am ales pe ei şi nu pe alţii şi aş fi meritat puţin respect astăzi! Chiar dacă nu aş fi avut dreptate!CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-4114519755175994712014-09-26T12:34:00.000+03:002014-09-26T12:34:36.298+03:00Degetele ei<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1pXbY2jtBlh6zWPTl6U0iCq5Akw9mqxFlJgdS8JARiu7f8Zxx0EDXSL75riFK56D9Uww5Y47_FrYBm2liH3lLc4sD7pRIw1Gfv12Cu-j7CGXWVOg9qhD5cE01O4E4F0jphkbBjqWkq0Js/s1600/10477389_919570658056922_4920813437314424811_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1pXbY2jtBlh6zWPTl6U0iCq5Akw9mqxFlJgdS8JARiu7f8Zxx0EDXSL75riFK56D9Uww5Y47_FrYBm2liH3lLc4sD7pRIw1Gfv12Cu-j7CGXWVOg9qhD5cE01O4E4F0jphkbBjqWkq0Js/s1600/10477389_919570658056922_4920813437314424811_n.jpg" height="221" width="320" /></a>Degetele ei descriu o lume curată, unde dorinţa de cunoaştere, curiozitatea şi gingăşia sunt la ele acasă! Degetele ei te pot mângăia duios înainte să adoarmă sau te pot explora cu putere, lovindu-ţi uneori ochii, pentru că vrea să te cunoască, să te simtă, să înţeleagă ce e cu tine în viaţa ei!<br />
<br />
Atingerile degetelor ei sunt proaspete, miros a bomboane şi sunt moi! Sunt cele mai moi atingeri care mi-au dezmierdat vreodată chipul.<br />
<br />
Degetele ei mă explorau, până de curând în cele mai ascunse cotloane ale mele. Cum aş putea uita cu ce zarvă înotau în toiul nopţii, de punea pe fugă somnul meu cel de noapte?<br />
<br />
Degetele ei prind în palmă, cu speranţă, cu încredere şi cu multă iubire degetele noastre! Uneori, nu poate adormi dacă mâna mea nu stă strânsă în pumnul ei! E duios să adorm aşa! Încleştată cu atâta iubire de degetele ei! Acolo este siguranţa ei, de acea mână întinsă în pătuţul ei depinde încrederea ei în această lue nebună în care am decis să o nasc!<br />
<br />
Degetele tale voi ţese lucruri frumoase! Degetele tale vor izbăvi curajoase!<br />
<br />
<br />
Degetele tale, Isidora, vor cuceri Universul! <br />
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-32643381296002037172014-09-24T11:28:00.000+03:002014-09-24T11:29:36.469+03:00Mesaj de la Cora de demult!<b>Aşa de mult ce m-a emoţionat mesajul pe care l-am primit de la o DOAMNĂ care poartă acelaşi nume cu mine, încât am decis să îl postez! </b><br />
<br />
"Chiar dacă scriu mai tarziu, eu port acest nume aprox de acum 50 de ani. <br />
Nu e nici Corina, nici Coralia sau alta derivatie de la Cora Persefona, ci doar Cora.<br />
<br />
Numele
nu l-a inventat Fenimore Cooper, ci el chiar apare in Legendele
Olimpului-Zeii ca perte din Odiseea lui Homer si nu in forma de Kore
(care de fapt denumesc simbolic acele statuete închinate lui Persefone
şi Demetra), ci în forma de Kora care in fapt o numeste direct pe fiica
lui Zeus si a Demetrei. Numele Persefona i s-a atribuit in momentul
căsătoriei ei cu Hades. De fapt Hades a rapit-o, dar pentru a nu face
război cu Zeus şi Demetra a acceptat ca din toamnă până în primăvară
Kora să stea cu el, iar celelalte 6 luni să stea în Olimp de unde
trebuia să supravegheze recoltele <br />
<br />
Lumea confunda pe Hades si
Persefona ca fiind zeii infernului când de fapt vechi greci le atribuiau
tot tărâmul vietii de apoi pe care noi acum uzual le impartim in 3
iadul, purgatoriul si raiul. Persefona de fapt împârtea judecata şi
domolea excesele lui Hades care avea un caracter mai sumbru si, hai sa-i
spunem, mai impetuos.<br />
<br />
Kora Persefona avea un rol destul de
complex în Grecia antică: era o femeie creativă, inteligentă, chiar
puţin rebelă, o femeie care nu s-a lăsat subjugată nici de tată, nici de
soţ (trebuia să fie ca să-i facă faţă şi lui Hades şi mamei ei şi lui
Zeus) care se ocupa de tot ce ţine de ciclul natural
moarte-creaţie-viaţă, începând de la germinarea din toamnă în pământ, la
răsărirea lor, creşterea lor, similar urmărirea vieţii umane,
împărţirea judecăţii în trecerea în nefiinţă şi se considera fără
echivoc că decizia ei finală era dreaptă şi nepărtinitoare.<br />
<br />
Nu
era o zeiţă fatidică, rea, distrugătoare de genul lui Ares, Hera sau
chiar Hades, ci o zeiţă care proteja acest ciclu, deci inclusiv natura,
deci în fapt viaţa, unde iminenta moarte nu inseamnă sfârşitul şi
distrugerea totală, ci un nou început<br />
Adevărul este că era mai respectată şi iubită în acelasi timp decât Hera sau Afrodita la un loc.<br />
<br />
Privind
vechimea numelui, nu mai ştiu exact, dar cred că în Cartea Morţilor,
oricum la egipteni “foarte” antici, era un pasaj unde apărea Ko-Ra cu
traducerea de “fata sau fetele zeului Ra” făcute cu pământence, care
trebuiau să protejeze acelaşi ciclu al naturii.<br />
<br />
Numele Corina a apărut ulterior, in momentul preluării zeităţilor de către romani de la greci, ca alint romanic la acest nume.<br />
<br />
In
momentul aparitiei creştinismului, această zeitate a fost desfiinţată,
iar rolul femeii a fost minimizat la maxim, lăsându-i-se doar ce era
evident concepţia şi naşterea unei noi vieţi.<br />
<br />
De unde ştiu.
Pentru că pe vremea mea nu era internet sau atâtea filme, ci erau
biblioteci cu bibliotecare foarte informate unde puteai găsi documentat
în detaliu tot ce te interesa.<br />
Iar în al doilea rând tată pasionat de istorie şi mamă profesoară de limba şi literatura română."CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-57239786756543552922014-09-20T12:55:00.000+03:002014-09-19T12:55:50.339+03:00Cele două feţe ale greţurilor - între agonie şi extaz!Bineînţeles că aş fi mers în fiecare zi la medic, să mai văd muguraşul: ce face, cât a mai crescut, cum îi bate inimioara?<br />
Deşi se zice că o graviduţă nu ar trebui să traverseze anxietăţi, e imposibil ca ele să nu apară! Sau, cel puţin, la mine, una, au fost! Din plin! Mai ales în primele patru luni de sarcină, pe lângă minunatele probleme ivite cu sistemul sanitar!<br />
Una dintre veşnicele mele temeri era să nu pierd sarcina! <i>Dacă se opreşte inimioara din ritmul ei frumos, iar eu nu voi şti?</i> Tocmai d-asta aş fi mers zilnic la medic! Să fiu eu sigură că totul e bine!<br />
Dar cu lucrul acesta era uşor imposibil, mi-am găsit un alt semn prin care detectam dacă bebe e încă acolo: greţurile!<br />
<br />
Da, nu vă uitaţi miraţi în ecran! Pentru mine, greţurile erau semnul că sarcina merge strună!<br />
<br />
Bineînţeles că mă simţeam jalnic! Bineînţeles că mă simţeam fără puteri, că nu aş fi mâncat nimic. Chiar şi acum, la un an de când traversam perioada greţurilor, îmi revin acele senzaţii de sfârşeală (pentru că nu prea puteam să mănânc mare lucru). Ardeiul verde mi-a fost cel mai mare tartor! Şi toţi cei care se gândeau să gătească în jurul meu! Deşi iubeam lavanda, începuse şi ea să mă chinuiască!<br />
<br />
Îmi amintesc de un episod rupt din filmele horror, când ai mei găteau la bucătărie! Afară se pornise o furtună rece, de toamnă târzie! Mirosul de mâncare se furişa pe lângă tocul uşii, iar eu mi-aş fi aruncat toate măruntaiele, mi-aş fi vârât capul sub pernă, să nu mai simt nimic!<i> Cum să fac? </i>îmi spuneam disperată. <i>Deschid fereastra! Larg! Şi mă vâr sub pătură, să nu simt aerul rece decât prin nările îmbâcsite de miros de prăjeală! E cald sub pătură, e bine cu aerul rece şi proaspăt mângâindu-mi, ce-i drept, cam brutal chipul! Îmi e bine! </i>Adorm! Brusc, se deschide uşa! Răzvan vroia să verifice ce fac! Se sperie de draperiile ce stăteau să rupă galeria şi de frigul ce inundase camera! S-a înfipt fix în fereastră, pe care a închis-o cu cruzime, spre disperarea mea! Mirosul de mâncare mi-a furat starea de bine! Am terminat prin a vârî, din nou, capul în vasul toaletei! Ce imagine emblematică pentru începutul de sarcină!<br />
<br />
Da, asemenea unor alcoolici notorii, aşa îmi petreceam dimineţile! Poate că sună urât! Dar, pentru mine, suna bine! Era semnul că bebe creşte, că e încă acolo!<br />
<br />
Cea mai cu cântec rundă de vărsături mi-am petrecut-o la metrou, la Unirii! Mergeam la un laborator de analize! Pe la Tineretului, simt cum mă apucă o căldură pe şira spinării! Aşa mă anunţa că urmează să dau la boboci şi că a cazul să scot punga din geantă (da, aveam cel puţin două pungi goale în geantă!). Am zis repede o rugaciune, să mă ţină un pic, măcar până cobor din metrou! Şi m-a ţinut! Ce bine că există coloanele acelea mari, la Unirii 2, că ai pe unde să te ascunzi cu punga la gură! <i>Nu, nu-s aurolac! Sunt doar gravidă!</i><br />
<br />
O treabă care mi s-a întipărit pe ecranul minţii: privirea de om scandalizat a lui Răzvan, care se uita acuzator la mine, de parcă îl fac de ruşine, de parcă aş fi putut să mă abţin şi nu am făcut-o. <i>Da, e umilitor ce ni se întâmplă! Dar, mai presus de asta, dragul meu, eu sunt cea care duce toate grelele unei sarcini, ai putea totuşi să fii mai empatic?</i><br />
<br />
Năbădăioasele greţuri au trecut la fix patru luni! Ce bine! Auzisem că există femei care au greţurile asta toată sarcina! Bine că nu mi s-a întâmplat! Dar am auzit că există şi femei care nu au greţuri deloc! Nu ar fi putut să mi se întâmple şi mie? Nu, aţi putea să îmi răspundeţi! De unde ai mai fi ştiut că sarcina merge bine?<br />
<br />
<br />
***<br />
Înainte de sarcină, citisem cartea unui psihanalist, care inducea ideea că greţurile şi vărsăturile în sarcină ar fi semnul faptului că gravida nu îşi doreşte copilul, motiv pentru care vrea să îl dea afară...pe gură! Eu mi-am dorit copilul, de aceea am rămas surprinsă când am avut primele simptome! Am început apoi să mă gândesc mai bine, să mă analizez, să descopăr dacă nu cumva în adâncul meu, aveam temeri legate de apariţia unui bebe. Da, le aveam: nu avem o casă a noastră, poate nu suntem încă suficient de responsabili pentru un copil! Hei, dar asta nu acoperă nicicum dorinţa de a fi mamă! Da, aveam multe temeri, mi le-am găsit, le-am conştientizat, dar greţurile nu au trecut! Nu, nu îi dau dreptate lui Stekel! Decât poate în cazurile severe! Aici nu e vorba decât de HCG! Şi sper că atât! :) <br />
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-32608045808860895652014-09-19T12:08:00.001+03:002014-09-19T12:09:54.570+03:00Prima întâlnire cu puiul - prima ecografie!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjF8j8iwGfzar3tAXHgXQzM_YOYb2WCHDJRji0LglnDIqizbgY4qi6UP-eviOYWSKP-FAm3V22aRDKz63peNuyKW8ugx6QVHAlpuXZsCG9m3P2JYtvEZWb9YE0wbjuLL5cP-nMw92Ar6IY2/s1600/cum+vreau+eu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjF8j8iwGfzar3tAXHgXQzM_YOYb2WCHDJRji0LglnDIqizbgY4qi6UP-eviOYWSKP-FAm3V22aRDKz63peNuyKW8ugx6QVHAlpuXZsCG9m3P2JYtvEZWb9YE0wbjuLL5cP-nMw92Ar6IY2/s1600/cum+vreau+eu.jpg" height="200" width="320" /></a></div>
<br />
Isidora se cuibărise de 6 săptămâni în pântecul meu, trecuseră aproape două săptămâni de când testul de sarcină îmi confirmase existenţa ivirii unui nou suflet în sufletul meu! Dar, ca prima întâlnire cu sufleţica...nu a fost nimica :)! Da, confirmarea sarcinii este pasul cel mai emoţionant al începutului de sarcină. Am urcat pe masa de consult cu o iuţime de nedescris. Isidora era prea mică pentru a fi vizibilă! Hai la ecograf! Hopa ţopa pe masa de la ecograf! Cred că niciodată de atunci încolo nu am mai urcat cu atâta repeziciune şi uşurinţă pe acea masă!<br />
Am acceptat fără comentarii treaba aia intravaginală! Soţul era deja instalat comod în scaun, privind cu nerabdare ecranul pe care urma să apară mogâldeaţa! Avea să fie prima întâlnire dintre noi şi ea! "Nici dacă ar fi intrat un avion pe uşă şi ar fi ieşit pe fereastră, nu aş fi luat ochii din ecranul ăla!"<br />
Simţeam cum mii de lacrimi vesele şi fierbinţi îmi inundă ochii şi sufletul! Da, uite, se deschide imaginea dinlăuntrul meu! Uite un muguraş, cum stă acolo cuminte, în cuibul din corpul meu! Hei, are doar trei milimetri, numai şase săptămâni, iar inima îi bate în ritm cadenţat! În toată acea camera obscură, inimioara sufleţelului se aude cu putere! Da, ea e acolo! Minunea ce avea să se petreacă cu noi două în următoarele 8 luni a fost confirmată! <br />
<br />
***<br />
<br />
Nicio altă ecografie nu a fost mai emoţionantă, deşi fiecare dintre ele a fost însoţită de nerăbdare!CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-45441475648856054212014-09-09T13:34:00.003+03:002014-09-09T13:35:14.019+03:00Despre cum mi s-a recomandat politicos să întrerup sarcina Mi s-a recomandat testul TORCH. O porcărie, zic, din moment ce sarcina e deja instalată. Rezultatele proaste la această analiză nu duc decât la întreruperea de sarcină. Poate unele femei au sufletul să facă asta. Noi decisesem că, în orice situaţie, voi duce sarcina până acolo unde o pot duce, indiferent de malformaţii, rezultate proaste etc.<br />
<br />
Revenind la TORCH. Ce credeţi? A reieşit că aş fi fost infectată în ultimele trei luni cu virusul rubeola, ceea ce semnifică malformaţii 100% la bebe. Am mers uşor temătoare la medic cu rezultatele, sperând într-un posibil fals pozitiv de pe buzele doctoriţei. Păi, cum să vă spun că în acelaşi cabinet mai era şi altă doctoriţă, pe care a mea nu a potolit-o deloc. Se comporta ca şi cum ea era doctoriţa mea...şi îmi recomanda călduros să avortez, că niciun medic nu îşi va asuma o sarcină cu aşa risc...să merg să repet repede analizele, că sunt la limita legalităţii, că de atunci încolo e ilegal avortul...În zadar încercam să îi explic mirobolantei că am avut rubeolă în clasa a 10-a. Avea un zâmbet ironic în colţul gurii: "dar, ce? Aţi verificat serologic? Poate era rozeolă, sau rujeolă"...ce să mai încerc să explic că nu am avut nicio bubă pe mine, că nu am avut febră, nici răcită nu am fost... Tanti doctora îmi aducea toate argumentele că aş fi putut fin bolnavă, fără să ştiu! Pe bune? Deşteapta pământului, rozeola o fac doar copiii!!! Toate acestea mi le spunea mirobolanta, care, repet, nici nu era medicul meu. Cealaltă, a mea, tăcea cu o privire tâmpă în foile cu rezultatul.<br />
<br />
La un moment dat, cu o vagă urmă de pesimism...întreb: "Dar nu poate fi un fals pozitiv acolo?" Primesc un răspuns la fel de vag...da, poate fi...Încercaţi să repetaţi testul. "Unde?", întreb. "Păi, la Cantacuzino", răspunde a mea, încercând să intre pe o pagină web care nu răspundea la nicio comandă a ei.<br />
<br />
În fine, am ieşit devastată din cabinetul groazei. Cerul era căzut cu totul pe mine. Se luptau atâtea furii în mine...Bietul Răzvan încerca şi el să mă încurajeze. Am ales să nu vorbim despre asta cu nimeni. Am ales să nu spun nimănui, decât vag, că analizele au ieşit prost şi că urmează să le repet. Încercam să mă întremez şi să gândesc pozitiv, ştiind că trăirile negative nu fac bine pentru bebe. Am ales să mă rog. Mult! Şi nu a fost în zadar.<br />
<br />
Nu vă mai povestesc cum minunatul Cantacuzino recomandat de mirobolantele doctoriţe nu făcea analizele astea de peste 5 ani (minunată recomanare!!!). Am ales Medlife. Am refăcut indicatorii pentru rubeola şi testul de aviditate! Aveam inima cât un purice şi sufletul umbrit de frici. Într-o seară, găsesc pe mail rezultatul analizelor. Nici azi nu pot realiza de unde au dobândit cei de la Medlife adresa mea de email. Ce mai contează? Rezultatele erau bune! Nu vă imaginaţi ce poftă am chiar şi acum să fac un mic scandal doamnelor doctoriţe! Să merg la ele cu copilul în dinţi şi să le arăt pe cine ar fi vrut ele, cu priviri diabolice, să omoare, din cauza unei lipse acute de experienţă! <br />
<br />
Repet, pentru toate mămicile care fac TORCH: Ce se întâmplă dacă IGM-ul iese pozitiv în sarcină? Ce se întâmplă dacă iese pozitiv vreun indicator la TORCH? Dragele mele, fără semne evidente de boală, nu vă alarmaţi! Rezultatele pot ieşi fals pozitive! Refaceţi analizele! Eu am fost acolo! Am crezut, aiurea-n tramvai, că port în pântece un copil cu malformaţii! Am plâns, mi-am făcut mii de scenarii sumbre şi mii de procese de conştiinţă că voi pune pe umerii copilului meu greutatea unei boli! Din pricina unor doctoriţe dornice de spectaculos, care se plictiseau, probabil, în cabinetul lor, frustrate că nu fac parte din echipele medicale din spitale mari...se înţelege şi de ce, am umbrit fericirea sarcinii mele! Mă aşteptam să o pierd, mă aşteptam la ce-i mai rău! Aiurea! Natura şi-a urmat cursul firesc, fără să ia în seamă fataliăţile unor doctoriţe idioate!<br />
<br />
Mesajul meu de acum, de la un an de la întâmplare? Ia priviţi, stimabilelor, pe cine îmi recomandaţi să ucid în pântecul meu!<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPjkQ5EpG1Clfl6J4eJ2NddYszzVBQY6ylAKmpOh9FSCoAlj-XujcZ7SmMpgxzUA4YO-S7_ycRqIdeGyzTNtQmKXz5G5YTOuc_QLb3Ego-juCumIwKu2NH97La6MWSMiltNO95xRr6e756/s1600/isi+in+parc.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPjkQ5EpG1Clfl6J4eJ2NddYszzVBQY6ylAKmpOh9FSCoAlj-XujcZ7SmMpgxzUA4YO-S7_ycRqIdeGyzTNtQmKXz5G5YTOuc_QLb3Ego-juCumIwKu2NH97La6MWSMiltNO95xRr6e756/s1600/isi+in+parc.jpg" height="320" width="240" /></a></div>
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-89059254370326228662014-09-09T12:58:00.001+03:002014-09-09T12:58:55.096+03:00Alegerea mediculuiDe îndată ce am „citit” cele două teste de sarcină, aveam nevoie de un medic.<br />
<br />
Ce fel de medic îmi doream?<br />
<br />
În primul rând, nu mă vedeam pe aceeași lungime de undă decât cu o femeie. Apoi, aș fi vrut ca această femeie să fie în primul rând empatică, gândind că dacă rezonează cu mine, se va simți motivată să își pună la bătaie toată priceperea pentru ca bebe să se nască sănătos! merg pe premisa că nu există medici incompetenți, ci medici dezinteresați! Consider că meseria lor este una care ține atât de ei, dar și de Dumnezeu: poți merge la un medic excelent și tocmai la tine Dumnezeu să nu vrea să facă lucrurile să funcționeze! Bun. Așadar, un medic empatic.<br />
<br />
Am întrebat și-n stânga, și-n dreapta, lumea își dădea cu presupusul, cu recomandările, până la urmă am ales un cabinet în apropierea casei, gândindu-mă că mă voi îngreuna înspre sfârșitul sarcinii și nu voi mai putea să alerg prin tot Bucureștiul ca să ajung la un control.<br />
<br />
Povestea sarcinii mele numără cinci medici, deși îmi planificasem să am un singur medic - dinainte de naștere până după ea.<br />
<br />
<b>Primul medic </b><br />
Primul medic la care am mers a fost cel care mi-a recoltat analizele dinainte de sarcină. Din motive de stres profesional, probabil, al medicului sau al asistentei, mai degrabă, el nu a mai apucat nici să citească rezultatul analizei, pentru că ... nu aveam programare, deși solicitasem una, iar asistenta mi-a spus că nu e necesară o programare pentru citirea analizelor. În cele din urmă, s-a dovedit că era utilă, după ore bune de așteptare pe holul spitalului. Am ales să spun două vorbe de dulce asistentei și să plec! Analizele și tratamentul au fost citite și recomandate de medicul cu care, în cele din urmă am născut...Dar nu înainte de a mai avea peripeții...<br />
<br />
<b>Al doilea medic</b><br />
<br />
După ce am efectuat cele două teste, am dat peste o doctoriță tânără, entuziastă - îmi părea, cu recomandări destul de bune, îmi plăcea. Mi-a confirmat sarcina, mi-a înlăturat temerile legate de ciprofloxacină (dacă sarcina este prea mică, antibioticul nu ar lăsa să se formeze embrionul - deci nu s-ar forma sarcina. Luasem antibioticul cam în a doua săptămână de sarcină! Scriu toate acestea pentru graviduțele care caută cu disperare răspunsuri pe net - eu nu le-am găsit și mi-am făcut griji degeaba!). <br />
<br />
Primii pași care trebuiau urmați erau analizele! Din nefericire, rezultatul analizelor, interpretarea lui și atitudinea, mai ales atitudinea doctoriței, m-au făcut să decid să nu mai calc în veci prin cabinetul ei!<br />
<b><br /></b>
<b>Al treilea medic</b><br />
<br />
Cel de-al treilea medic din povestea sarcinii mele este o doamnă despre care se poate spune că are experienţă. Odată plecată de la prima doctoriţă, pe<b> </b>care am considerat-o lipsită de experienţă, am zis că o doctoriţă mai în vârstă îmi va fi de mai mult ajutor. Nu! Experienţa vine la pachet cu unsoarea cu toate alifiile, cu o încredere prea mare în sine, cu o atitudine de superioritate incontestabilă. De la acest medic mi-au auzit urechile câte în lună şi în stele, însă am considerat că ar fi vorbe normale...Însă, în momentul în care m-a speriat cu faptul că aş putea face pre-eclampsie, descriindu-mi foarte plastic cum e posibil să fac crize asemănătoare cu cele de epilepsie, şi, cu toate acestea, nu mi-a dat un amărât de concediu medical (aveam nevoie de vreo 20 de zile până la intrarea în pre-natal), am decis că baba e excroacă şi nu am ma călcat prin cabinetul ei. Asta după ce, bineînţeles, mi-a spus că dacă vreau concediu medical de la medicul de medicina muncii, să fac bine să îii dau CEVA...Presupun că aşa ceva vroia şi dumneaei, deşi plăteam o grămadă de bani consultaţia, şi nu am primit niciodată chitanţă...că nah, vorba aceea, "nu aveţi nevoie de chitanţă, nu?". Nu mai punem la socoteală că mi-a sugerat că mi-a spus să ţin dietă drastică şi nu mi-a dat niciun gram de vitamine...Pas zic, doamna doctor!<br />
<br />
<b>Ultimul medic</b><br />
<br />
Aşadar, la doamna doctor cu care am născut, am ajuns din marea nevoie de concediu medical. Fusesem deja diagnosticată cu aritmie cardiacă, aveam nişte dureri aprinse de muşchi abdominali, aşa că îmi era din ce în ce mai greu să mă deplasez la serviciu. M-am dus pentru un concediu medical, deci, şi am ajuns să o îndrăgesc! Mi-a acordat atâta încredere, nu m-a jignit pentru kilogramele ce le-am luat în plus, nu m-a făcut să mă simt prost, mi-a evaluat cu atenţie întreaga stare de sănătate. Deşi se presupunea că ar fi trebuit să nasc în Olteniţa, am trecut peste toate prejudecăţile pe care le aveam legate de spitalul nostru şi am ales să nasc acasă. Şi asta, datorită doamnei doctor. <br />
<br />
Nota Bene: Aşa tentată ce sunt să scriu numele doctorilor ce le-am consultat...însă mă abţin, căci cine ştie ce calomnie considerăă că fac povestindu-vă micile drame prin care am trecut din cauza lor! Scriu doar numele doamnei doctor care mi-a adus fetiţa pe lume: dr. Adăscăliţa Adelina!CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-57979569799637352872014-08-18T22:59:00.000+03:002014-08-20T22:05:38.213+03:00De ziua mea - 2014<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:OfficeDocumentSettings>
<o:AllowPNG/>
</o:OfficeDocumentSettings>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:HyphenationZone>21</w:HyphenationZone>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>RO</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:EnableOpenTypeKerning/>
<w:DontFlipMirrorIndents/>
<w:OverrideTableStyleHps/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-language:EN-US;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
Seară tihnită de 17 august al leatului 2014. Mai puțin de
două ore până se vor împlini 28 de ani de când părinții mei s-au gândit să mă
lase să populez și eu aceată planetă. Dacă viața mea de până acum a fost
învăluită în multe, dar multe idealuri, am impresia că deja acestea încep să
prindă contur. Nu doresc să fiu prea mărinimoasă în cele ce scriu, așadar da,
aveți dreptate, nu toate idealurile mele prind contur. Însă unele dintre ele
încep să se împlinească. Poate că cel mai mare ideal al meu s-a împlinit în
acest al 28-lea an de viață: familia mea s-a desăvârșit. Am dat viață unui
copil frumos, energic, isteț, precoce. Așadar, anul ce se împlinește mâine,
rotunjindu-mi pentru a 28-a oară vârsta, mi-a adus cea mai inedită faptă a
vieții mele: ISIDORA ALEXANDRA. Ființa cea mai dragă, experiența cea mai amplă
– toate acestea au venit la pachet în acest an. Am învățat totodată că nimeni
nu mă poate învăța ce și cum să simt. Mi s-au indus atâtea învățături legate de
maternitate – de parcă nu aș avea meseria pe care o am și de parcă nu aș avea
vârsta pe care o am. </div>
<div class="MsoNormal">
În acest al 28-lea an am desăvârșit, pe de altă parte, altă
lucrare: ne-am mutat singuri la o casă din parohie. Dacă până acum am fost
găzduiți laolaltă cu oameni de bine care ne-au primit în casa lor, de acum alți
oameni de bine ne-au permis să stăm – de data aceasta singuri – în casa lor. O
altă experiență, deci, pentru mine, ca soție de preot. </div>
<div class="MsoNormal">
Mă simt, în acest an, ispitită să renunț la unele dintre
idealurile mele. E greu, atât de greu, să lupți pentru ce îți dorești! E greu
și necesită multă, dar multă răbdare. Aș vrea uneori să pot pocni din degete și
să mă trezesc lângă mine cu tot ceea ce îmi doresc. Însă, poate că cel de-al
29-lea an al vieții mele va veni laolaltă cu această nouă lecție: a răbdării, a
sacrificiului, a perseverenței. </div>
<div class="MsoNormal">
Totodată, mă tem. Mă tem că mă tentează o zonă de confort
care, ulterior, m-ar plafona. Mi-e teamă să nu învăț lecția renunțării la vise.
Însă, deocamdată, mă mulțumesc că sunt conștientă de riscurile zonei de confort.
Știu că după cei doi ani în care stau cu Isidora acasă vor apărea noi provocări
și noi greutăți. Însă nu mă tem. Știu că Domnul meu va fi și atunci alături de
mine, așa cum a fost în întreaga mea sarcină, pe tot parcursul vieții mele!
Deși mă cuprind fiori temători, am certitudinea că orice va să fie, Domnul
Dumnezeul meu mă va cuprinde în brațele Sale și mă va proteja și întări!</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 11.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">Doamne, îți mulțumesc! Doamne, ajuta-mă!</span>CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-86300809327783820862014-07-25T17:21:00.001+03:002014-07-25T18:51:16.018+03:00Certitudinea!Eram, așadar, pe malul mării! Nimic nu prevestea că devenisem cuib pentru un pui plăpând, care se lupta să trăiască, în ciuda tuturor lucrurilor care l-ar fi putut distruge! Ca niciodată, eram mai certăreață cu prietenii mei, aș fi plâns din orice, aș fi dormit enorm (lucru pe care nu l-aș fi făcut în veci în vacanță). Mă aflam în pitorescul Balcic, când am crezut, pentru încă o lună la rând, că bebe nu vrea să apară! Îmi procurasem toate cele necesare unei noi runde menstruale, aveam și ceva sângerări, care mă făceau să fiu sigură că nici de data asta nu ne-a reușit. Și totuși, odată cu prima scaldă în apa mării, am spus adio și ultimei sângerări. „Ptiuuu, să vezi că am făcut-o lată, am răcit și acum va fi nevoie de noi tratamente, pe lângă cele care se anunțau deja la întoarcerea acasă”. Pe când îmi plângeam de milă cu voce tare, vocea Feliciei s-a umplut de entuziasm, ochii de o bucurie covârșitoare: „Coraaaaaaaaaaaaaa, ești însărcinată!!!” „Cum aș fi putut fi însărcinată când eu am început să am menstruație?” „Să vezi tu că ești!”. Departe de orice gând de acest fel, mi-am continuat concediul pe iubitul tărâm al Reginei Maria. La întoarcerea acasă...Felicia nu m-a lăsat până nu mi-am achiziționat un test de sarcină. „La ce bun?” gândeam, amintindu-mi de alte dăți în care cea de-a doua liniuță roz refuza să apară, iar eu mă descurajam din ce în ce mai mult. Ajunsă acasă, aveam să constat cu stupoare cu urmă vagă de roz pe cea de-a doua liniuță! „Nah, ca naiba, nici nu e total, dar nici nu pot spune că nu e! Așadar, sunt sau nu însărcinată? ”Nedorind să mă entuziasmez prea tare, am decis cu Răzvan să mai repetăm unul și a doua zi dimineața. De data asta, a doua linie s-a făcut mai roz ca rozul și da, mi s-a înrozit și sufletul de fericire! Mi s-au umplut instant ochii de lacrimi, am plâns mult, covârșită de o emoție imensă, care nu vroia deloc să îmi dea pace!<br />
Au început mii de neliniști: tocmai urmasem o cură cu ciprofloxacină, intrasem în acea apă a mării, folosisem absorbante interne...dacă am dăunat lui bebe?<br />
Cui să spun prima oară? Cum va reacționa mama? Cum vor reacționa toți ceilalți? Cum va reacționa viitorul meu? Ce avea să mi se mai întâmple, nu aveam de unde intui...CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-52593568588616400532014-07-24T14:55:00.002+03:002014-07-24T15:01:02.000+03:00La început a fost DORINȚA!Trecurseră aproape doi ani de când devenisem familia Aprozeanu, iar pântecul meu se încăpățâna să nu primească un mic locatar înlăutrul lui. Decisesem împreună cu Răzvan să nu ne panicăm, știind că stresul e...infertil. Și totuși, simțeam nevoia unui fruct al nostru, așteptând lună de lună miracolul! Dar miracolul nu putea să apară din pricina unei mici infecții pe care am descoperit-o la controlul medical ce mi s-a părut, în cele din urmă, iminent. Cea care m-a luat de-o aripă și m-a dus la medic a fost Claudia, fina mea, căreia Isidora ar trebui să îi mulțumească pentru momentul în care a venit pe lume! După câteva aventuri cu oamenii spitalelor, am urmat un tratament, care să rezolve prima dintre problemele care m-ar fi putut împiedica să aduc trupului meu un co-locatar. Ar fi urmat dozări hormonale sau, într-un final, complicata HISTEROSALPINGOGRAFIE (uluitoare intervenție, la fel ca numele ei). Eram hotărâtă să înfrunt orice scârboșenie de analize și investigații, numai să fac loc COPILULUI MEU! Numai că Dumnezeu m-a ajutat și m-a trecut de alte probe de foc! La finalul unei singure săptămâni de tratament, aveam să plămădim una dintre cele mai frumoase făpturi din viața noastră! Însă, nu știam încă de existența ei, nici nu îmi imaginam că în templul meu o ființă se lupta să trăiască, să se dezvolte, să devină OMUL CEL MAI IMPORTANT! Mi se pare miraculos cum, fără știrea mea, fără ca eu să mă străduiesc în vreun fel, corpul meu lucra la cea mai complexă arhitectură umană, pentru construcția căreia nu a fost nevoie decât de o iubire frumoasă și o dorință imensă de desăvârșire!<br />
<br />
OSHO spunea că făpturile minunate nu iau naștere decât în urma unei apropieri conștiente, încărcată pozitiv emoțional, între doi oameni care trăiesc la o intensitate aproape nebunească momentul în care are loc MINUNEA! la polul opus, oamenii terni iau naștere în urma unei împreunări fără trăiri prea intense, părinții nefăcând nimic altceva decât un alt lucru banal într-o zi ca oricare alta, fără să conștientizeze prea mult importanța momentului! Isidora este, pe cale de consecință. o făptură minunată! :)<br />
<br />
Avea să fie, așadar, momentul unei aventuri miraculoase, încărcată cu emoții fel de fel! Nu aveam cum se le intuiesc, nu aveam cum să mă feresc de întâmplările urâte prin care mi-a fost dat să trec, nu am putut să scriu nimic despre ele, paralizate fiindu-mi ideile de gânduri negre, gânduri induse de medici cărora le-am pus în mâini viața copilului meu și care au terminat prin a-mi terfeli, efectiv, entuziasmul și optimismul! Dar, despre aventurile cu medici, în altă postare!<br />
<br />
Concluzionând, Dumnezeu m-a purtat în brațele Lui viguroase, mi-a ocrotit speranțele și mi-a adus la piept cea mai gingașă făptură din câte pot exista în Univers! :) Tot El m-a traversat lungul fluviu de temeri, de momente dificile, de stres, de frici! MULȚUMESC! <br />
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-88905587105133641192014-07-14T10:02:00.001+03:002014-07-14T10:02:12.633+03:00Educaţia şi valorile<span class="userContent" data-ft="{"tn":"K"}">Dimineaţă
tihnită, cu Isidora dormind îngereşte lângă mine, cu o cafea aromată
alături de o revistă minunată! Ce îmi umbreşte simţămintele? Teama de
falsele valori! Îmi privesc copilul sorbindu-i de pe chip frumuseţea
primară, orice gest lipsit de învăţare socială...totul e atât de natural
în fiinţa asta fragedă! Şi mi se face frică! O frică dintr-aceea care
nu prea are alin...Cărei lumi am dăruit<span class="text_exposed_show">
eu acest copil? În ce fel de societate o voi strecura? Ce valori îi voi
insufla? Privesc cu teamă, din coconul familiei mele, cum în jurul meu
cresc atâţia inteligenţi, atâţia doctori în te miri ce specializări,
atâţia elevi eminenţi...care la o singură articulare de cuvânt trădează o
prosie crasă!!! Cum voi face eu ca făptura aceasta de lângă mine să nu
se lase minţită de falsele valori? Cum o voi putea îndemna să nu se lasă
pradă indivizilor ieftini, neautentici? Şi, mai presus de atât, cum o
voi face să înţeleagă de ce aceşti indivizi domnesc în funcţii înalte?
CUM???</span></span><br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-6730859307196874522014-01-29T22:48:00.001+02:002014-01-29T22:48:24.407+02:00Noi, românii...Ante-scriptum:<br />
1. Ne aflăm în anul Domnului 2014, la 24 de ani distanță de apusul epocii comuniste oficiale în România. <br />
2. S-au spus despre acea epocă o sumedenie de lucruri urâte, cum că ar fi fost cea mai tristă, neagră, sumbră perioadă din istoria românilor.<br />
<br />
După 24 de ani...<br />
- jurnaliștii și formatorii de opinie români sugerează oamenilor de rând să își fileze profesorii, medicii, poate și familia, vecinul și cățelul pentru a-i da la televizor, pentru a-i suspune oprobiului public, pentru a fi loviți cu pietre în piața publică pentru că ar fi greșit flagrant, din te miri de motive.<br />
- odată cu aparția telefoanelor ultra-performante cu camere de capturat imagini și mișcări, fiecare individ cu capsa pusă se simte Dumnezeul propriului univers, consideră că tot ce îl înconjoară îl atacă și simte nevoia să se apere filmând și fotografiind orice semnal de abuz ce consideră că i se face.<br />
- am început să ne temem de partenerii noștri de lucru, de șefii noștri, care ne pot urmări pe te miri ce camere ascunse prin te miri ce colț al biroului, ne măsurăm vorbele în timpul întâlnirilor, ne dedublăm, de teama că X sau Y ne poate filma și ne e teamă de propria umbră și propriile gânduri exprimate.<br />
- Securitatea de altădată s-a transformat în Securitatea neo-comunistă, luând o formă benevolă, nimeni nu ne mai obligă să ne săpăm partenerii de lucru și totuși...românii o fac de bună-voie, în folos propriu.<br />
<br />
Cum sunt românii astăzi?<br />
- prizonieri în propriile griji, închiși la birou, alergând după salarii care, oricâte cifre ar conține, par de neajuns, greu de mulțumit, nervoși, anxioși, suspicioși, lipsiți de timp pentru lucrurile frumoase, grăbiți, neatenți la nevoile celor pe care îi iubim, ni se pare că suntem nedreptățiți la orice pas uneori, alteori devenim imuni la abuzuri evidente, când devenim inerți și uităm (sau poate nu mai avem energie) să luăm atitudine.<br />
<br />
Românii nu îmi plac. Societatea democratică (neo-comunistă, cum îmi place să îi spun) ne-a transformat în niște nefericiți!!!<br />
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-15000020587230967762013-12-25T16:40:00.001+02:002013-12-25T16:40:54.523+02:00Adevărul CrăciunuluiUniversul omului în pragul Crăciunului, al românului în pragul sărbătorii Nașterii Domnului este înconjurat cu o sumedenie de lucruri, semn al trecerii noastre printr-o eră comunistă care, e clar a durat prea mult, și o dovadă certă a unei eterne tranziții. E greu să îmi explic în ce mod au reușit ambele - era comunistă și veșnica tranziție să ne sărăcească, să ne frustreze și să ne îndobitocească. Însă miile de cozonaci înfulecați, miliardele de cârnați nedigerați încă, steluțele, globurile, luminile, călătoriile (valoroasele călătorii pe Valea Prahovei), Moșii, catralioanele de lei cheltuite pe jucării care mai de care (vândute de „comersanți”șmecheri avizi de bani și cumpărate de părinți care vor să îsi dovedească cu această ocazie cât de buni și dedicați sunt ei) - toate acestea sunt dovada clară că ultimii 70 de ani ne-au lăsat fără ce aveam mai de preț: credința adevărată în Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.<br />
Astăzi, românii își dovedesc lor că au ieșit din sărăcie: se ghiftuiesc, se bucură de cadourile lor scumpe, ascultă manele în boxele mari (asemenea vecinului meu de la care aud acum refrene necunoscute mie).<br />
Astăzi, Bisericile nu au fost la fel de pline la frigiderele (ciudată și, probabil,. urâtă comparație). Oamenii nu se îngrijesc de sufletele lor în aceeași măsură cu care se îngrijesc de stomacele lor, uitând cu desăvârșire adevăratul motiv pentru care astăzi este una dintre cele mai mari Sărbători ale anului.<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKqys-l04hSLdS51uom39lG0HNiXYVs0sAuiLM2TBKUjal2evmDTsURQTQkRAKyoSgi3U5lZd0S6i-Hhf1UTye8psdrUSV4tFbIZDtUUY1iWyyyPn-GheMccaOnKDBs3ZjOAfhq4NvmKQ_/s1600/icoana-nasterii-domnului.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKqys-l04hSLdS51uom39lG0HNiXYVs0sAuiLM2TBKUjal2evmDTsURQTQkRAKyoSgi3U5lZd0S6i-Hhf1UTye8psdrUSV4tFbIZDtUUY1iWyyyPn-GheMccaOnKDBs3ZjOAfhq4NvmKQ_/s200/icoana-nasterii-domnului.jpg" width="175" /></a>Aș putea trece cu vederea toate aceste aspecte, aș putea să mă fac că nu văd, aș putea să fiu mai spirituală, aș putea să nu scriu despre toate acestea. Însă nu pot să nu fiu tristă pentru toți cei care astăzi se bucură în van de un Moș care nu există, de un frigider prea plin pentru colesterolul nostru și care se ascund după pretextul datinei străbune. Toți aceștia pierd. Pierd din suflete ADEVĂRUL Crăciunului care stă să fie aflat în inima Bisericii, în acea iesle plină cu credincioși - magi care stau martori ai Luminii care se coboară pentru noi, ia chip de OM pentru mântuirea noastră. Culmea - a noastră, a tuturor...<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-16818176444780239052013-12-01T19:58:00.000+02:002013-12-01T20:00:01.677+02:00La mulți ani, România! La multi ani, România?!?În puținele drumeții pe cărările patriei, am simțit că sunt mândră că sunt aparținătoare a minunatelor locuri, peisaje, încărcături istorice, povești patriotice, înaintași, istorie. Iubesc România, am ales, pentru moment, să îmi duc umilul destin pe meleaguri române, practic o meserie pentru viitorii cetățeni ai statului, meserie cotată cu fix doi bani...meserie pe care o iubesc și de care sunt convinsă că mi se potrivește. Imnul național mă cutremură, Sala Marii Unirii de la Alba Iulia m-a răvășit, iar la Sarmisegetuza am simțit cum mă trag rădăcinile de picioare.<br />
Și totuși...<br />
<br />
De-a lungul timpului, am tot scris despre rușinea pe care o resimt atunci când vine Ziua Națională, neînțelegând de unde iese atâta patriotism din români când vine vorba de parade...Unde dispare el de mâine încolo când plecăm capul-ghiocel la toate atrocitățile la care ne supun ai noștri conducatori aleși?<br />
**************** <br />
Zice lumea LA MULȚI ANI! La mulți ani? Adică acuma ne e bine și tot așa să ne fie mulți ani de acum încolo? Bine, aveți și voi dreptatea voastră, căci urmând algoritmul ultimilor ani, nouă ne-a mers din rău în mai rău...așa că ar fi un lux să rămânem la stadiul actual, fără să ne afundăm și mai tare!<br />
****************<br />
Azi am văzut la teve sau prin fotografii pe feisbuc cum stau ai noștri conducători aleși cu piepturile înainte, mândri de faptele lor mărețe, care ne duc pe culmile cele mai înalte. Ale disperării. Și cum priveam eu așa la ei, cu oarece licăriri de patriotism - care au trecut destul de repede la vederea lor, m-a izbit un danf de prostie și ipocrizie venind dinspre ei, atacându-mă prin sticla prin care priveam. Aliniați frumos, ca la paradă, deh, nu puteam să îmi dau seama care e mai prost decât altul, care e mai rău, mai ipocrit, mai fetid...Zadarnică încercare, înspăimântătoare perspectivă: acum doi ani, de pildă, nu îmi imaginam că poate fi mai rău. Iar azi trăiesc pe pielea mea „mai răul”.<br />
***************<br />
Mă gândeam la Armata Română ... o fi și la ei ipocrizie când își umflă piepturile...sau trăiesc pe bune pentru binele țării? Oricum ar fi fost, eu nu mi-aș da viața pentru țară. Căci alții oricum o vând pe doi lei...sau 0.5 euro :). Însă aș face altceva. Cu o mitralieră. Asta m-ar face cu adevărat să simt că am făcut un bine țării.Însă nu aș fi considerată eroină națională, ci o criminală în serie.<br />
***************<br />
Mă întreb...dacă toată afacerea Marii Uniri ar fi fost lasată pe mâna românilor, și nu a Regelui Străin (care, fie vorba între noi, și-a asumat un ideal care nici măcar nu știu dacă era al nostru)...ce s-ar fi ales de minunata unire de care zicem azi că suntem așa mândri? Eu pot face prinsoare că Românica nu ar fi devenit stat totalitar. Aveau ai noștri grijă să o vândă în cele patru zări încă de atunci. Dar, nu e bai, nu e timpul trecut!!!<br />
***************<br />
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-77409964251901712412013-08-03T03:58:00.001+03:002013-08-03T03:58:59.243+03:00Despre băieței și fetițe și o expoziție cu corpuri! UMANE!<blockquote class="tr_bq">
Buni: Creierul femeii poate cântări 2.5 kg, pe când cel al bărbatului doar 2.<br />
Nepoțelul: Nu e adevărat!!!<br />
Buni: Ba da, uite, au spus cercetătorii!<br />
Nepoțelul: Ba nu!<br />
Buni (zâmbind): Ei, uite, scrie aici!<br />
Nepoțelul: Poate așa e, DAR NU ÎNTOTDEAUNA!</blockquote>
Aceasta a fost discuția ce mi-a stârnit la început o stare de amuzament teribilă în timp ce vizitam expoziția THE HUMAN BODY! Apoi, m-am întrebat (temă de casă pentru voi):<br />
- ce îl făcea pe puștiul de maxim 7 ani să fie atât de înverșunat pe creierul fetițelor?<br />
- cine l-a pus vreodată în comparație cu fetițele, iar concluzia lui a fost că băiețeii sunt mai buni, mai inteligenți decât fetițele?<br />
- cum ar trebui discutat despre fetițe și băieți și diferențele dintre ei?<br />
- cum rămâne cu „masa fetelor și masa băieților” sau „fetele cu fetele și băieții cu băieții”?<br />
- e bine sau e rău că băieții sunt formați să gândească și să se simtă superiori fetițelor?<br />
- oare fetițele, la rândul lor, se supun acelorași legi? Sau ajung să se sustragă lor? Cum se vor împotrivi ele gândirii „patriarhale” a bărbaților și, poate, a unor femei?<br />
<br />
PS: Expoziția „The Human Body” este, într-adevăr, spectaculoasă! Am intrat cu inima cât un purice, de teamă că mă voi speria, am ieșit uimită de perfecțiunea propriului nostru corp! Cine, unde, când, a avut timp să ne proiecteze atât de inteligent, astfel încât noi să fim atât de armonios construiți, milimetric proiectați, într-un detaliu care nu se poate observa poate nici la microscop! Am rămas șocată de misterele propriului meu corp și de echilibrul cu care mi se îmbină fiecare fibră a ființei mele, pentru ca eu să mișc, respir și, mai ales...să gândesc!<br />
Nu am găsit nimic înspăimântător, nimic dizgrațios (din contră, grația cu care au fost așezate exponatele este surprinătoare!). Oricât de grea ar fi viața pe acest pământ, oricât de dificil îmi este uneori să răzbat printre problemele cotidiene, am conștientizat astăzi că...merită! Experiența unui trup perfect, minunea de a fi o creatură armonioasă, ieșită din planurile grozave ale lui Dumnezeu, asta da...asta merită să sărbătorim!<br />
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-70553188404410037132013-07-29T11:48:00.002+03:002013-07-29T11:49:34.587+03:00Din înțelepciunea celor ÎNALȚI!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPcQjwZ3G6d6DYJIZPX3y63apcbORb_EdymC0Z5xlJInxACn_KRyBGnfVSaiFvCCYAWYuZitpjOlEqJSXT2AmXGg6rPYW0lCOTcl-P_cIBxAYRp9BXMWsb7sc55WkHhACYJ3CWnr9Tp13T/s1600/ips-bartolomeu-anania.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPcQjwZ3G6d6DYJIZPX3y63apcbORb_EdymC0Z5xlJInxACn_KRyBGnfVSaiFvCCYAWYuZitpjOlEqJSXT2AmXGg6rPYW0lCOTcl-P_cIBxAYRp9BXMWsb7sc55WkHhACYJ3CWnr9Tp13T/s1600/ips-bartolomeu-anania.jpg" height="194" width="320" /></a></div>
<blockquote class="tr_bq">
<span style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;">„Când m-am trezit Arhiepiscop, mi-am luat rolul în serios încă din prima zi. I-am avertizat pe colaboratorii mei și pe viitorii mei colaboratori să nu încerce să mă lingușească și nici măcar să mă laude. (...) Prefer să fiu desființat de un critic bun decât consacrat de subalternii mei”.(IPS Bartolomeu Anania în cadrul emisiunii „Profesionișii” cu Eugenia Vodă)</span></blockquote>
CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-53508582605845387262013-07-25T19:43:00.000+03:002013-07-25T19:44:31.269+03:00Minuni din grădină!Flori de Crivăț! Mulțumesc!<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhV4f4m_03aEZS14Af-L56I1B4TG-wKA5tAnXUUDu6x-YF5SMyNh4AV5VE1DctnW-mSRz5tk_UWYa7hBZjdS3Chkeqib9UcaXV6ifUtJ2jaGbbo1w4ZUNq05XC9u8hBJfivNT-ct-pN5pHm/s1600/minuni+ale+naturiiiiiiiiiiii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhV4f4m_03aEZS14Af-L56I1B4TG-wKA5tAnXUUDu6x-YF5SMyNh4AV5VE1DctnW-mSRz5tk_UWYa7hBZjdS3Chkeqib9UcaXV6ifUtJ2jaGbbo1w4ZUNq05XC9u8hBJfivNT-ct-pN5pHm/s640/minuni+ale+naturiiiiiiiiiiii.jpg" width="640" /></a></div>
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-62181153756176467362013-07-19T13:26:00.004+03:002013-07-19T14:02:07.789+03:00Ceai, ora 5, prietene și prieteniiIubitele mele,<br />
Ieri ne-am petrecut ceaiul de la ora 5, cu arome de scorțișoară și biscuiți cu migdale, într-o atmosferă cu iz interbelic, care ne-a făcut să ne promitem că vom reveni...cu alți prieteni, cu iubiți sau mămici! Ne-am frumoase, romantice și voioase!<br />
Într-o zi de vară fierbinte, într-o după-amiază de iulie de București, alegerile de petrecere a timpului împreună pentru foste colege de facultate, continuând o prietenie frumoasă, nu te pot duce decât într-un loc însemnat: Salonul de ceai Bernschutz&Co!<br />
Pe o străduță liniștită, aproape de centrul bucureștean, sălășluiește un colț de rai pentru amatorii de momente tihnite alături de persoane dragi. Bunul gust te ademenește încă de la portiță, de unde observi un coș cu flori care te așteaptă să treci pragul. Te primesc cu brațele deschise ceșcuțe cu buline și ceainice înflorite, un samovar regal, felii de tort cu morcovi delicioși, ciocolată franțuzească și mii de arome de ceai care îți trezesc simțurile cu îndrăzneala cu care te întâmpină de pe rafturile cu atenție aranjate, din borcane mari, care de abia așteaptă să fie deschise pentru a te îmbăta cu savoarea unor licori magice! Colțul cu cărți bune, ilumnat de un „felinar” discret este, după mine, marele regal al acestui colț de rai! Reci sau calde, shake sau fresh, există din belșug opțiuni cu care să te răsfeți. Da, ai voie să te răsfeți după o zi încărcată, aici ai voie să lași deoparte griji și temeri și să te lași în voia bunului gust și a muzicii de calitate, care îți șoptește în surdină acorduri calde. Departe de vacarmul orașului, Salonul de Ceai este un minunat spațiu primitor, unde poți lăsa loc aducerilor aminte sau planurilor de viitor: întâlniri, cursuri de facultate, examene cu frici, petreceri într-o grădină ce urmează să o avem, nunți, viitori iubiți, aniversări și pepene! Dacă ar fi să găsim „cuvinte-cheie” pentru după-amiaza de ieri, ca pentru o monitorizare completă a evenimentelor, încropim următoarea listă: portocală, grapefruit, vanilie, ceai, pepene, linguriță rotundă, scorțișoară, fotograf, flori, ceainic, ceașcă, veioză, carte, suport de reviste, oglinzi, felinar, coș cu flori voioase, prietenie, zâmbet, compact - discuri, speranțe, tristeți, confesiuni, taifas, minunății mari și mici!<br />
Vă mulțumesc, dragele mele, pentru momente valoroase: <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqYrLXaRMnJlyWLTpfuBk-rM30pIAnCvzspOMbPW0hFnQoRmtAmTEVGgOXUUWqsnphriVk2u_RMYxrcTpcQE5Z_hS-kpyzl_LANCnanlqoC0gV-Xuds3_Rek64k-3F8yWlYUBvy2hSm-7l/s1600/DSC02867.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqYrLXaRMnJlyWLTpfuBk-rM30pIAnCvzspOMbPW0hFnQoRmtAmTEVGgOXUUWqsnphriVk2u_RMYxrcTpcQE5Z_hS-kpyzl_LANCnanlqoC0gV-Xuds3_Rek64k-3F8yWlYUBvy2hSm-7l/s320/DSC02867.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGKP7mXtVzUSO2Ah68CVUJJ5FlPKAsAjyhRFXYIGMhk6tZN_Mctax6pkIhu4Zgboh8DQPCAzRfQJa9XTjgWkEvrJgheNCMEGmFKQgUPO4md7L5bPsIIU4GRLK8cwrm_jUL13kkUOCHR6BF/s1600/DSC02868.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGKP7mXtVzUSO2Ah68CVUJJ5FlPKAsAjyhRFXYIGMhk6tZN_Mctax6pkIhu4Zgboh8DQPCAzRfQJa9XTjgWkEvrJgheNCMEGmFKQgUPO4md7L5bPsIIU4GRLK8cwrm_jUL13kkUOCHR6BF/s320/DSC02868.JPG" width="240" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLydKPDoFLu13drQKsnLrJ2uCR2yKDhNH2FcWQk1GMcn8F-NT5kG0jYMMcRcgz0LAiT_J0gE_tPrx0M8t4sIb9rUDvd37ibsT-QS0XhoBC6_Q9F1ULall_zm9JHIXFygdVmlvf4KDT22sE/s1600/DSC02869.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLydKPDoFLu13drQKsnLrJ2uCR2yKDhNH2FcWQk1GMcn8F-NT5kG0jYMMcRcgz0LAiT_J0gE_tPrx0M8t4sIb9rUDvd37ibsT-QS0XhoBC6_Q9F1ULall_zm9JHIXFygdVmlvf4KDT22sE/s320/DSC02869.JPG" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-d0dK8pYhnCIQ3NcfwAqb_Q1d-7_AQTClbmG9FsLxx8CzUUX6L5Bhr30fx7PcJfvHzSGl0X0ZFFhxX_W6E-N8wn025ofkUcZayZiz5hl4nN_GZm5Vb6HGAmgK-XukUSnoDWvSxXGqe-X5/s1600/DSC02871.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-d0dK8pYhnCIQ3NcfwAqb_Q1d-7_AQTClbmG9FsLxx8CzUUX6L5Bhr30fx7PcJfvHzSGl0X0ZFFhxX_W6E-N8wn025ofkUcZayZiz5hl4nN_GZm5Vb6HGAmgK-XukUSnoDWvSxXGqe-X5/s320/DSC02871.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgG6j1vsDmzvh-zdSL2lcAP-KdTNf9n65gRF7wmofM_5ffNFSdWqVJVd27R9nfo08m0-E4Wt8yE101VvxjDNB6cbTBfErb_yHY2bRPK98UPRfmPIUDrmv4Qtlr4EW89q2TLQAR6qBfDlA1Z/s1600/DSC02872.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgG6j1vsDmzvh-zdSL2lcAP-KdTNf9n65gRF7wmofM_5ffNFSdWqVJVd27R9nfo08m0-E4Wt8yE101VvxjDNB6cbTBfErb_yHY2bRPK98UPRfmPIUDrmv4Qtlr4EW89q2TLQAR6qBfDlA1Z/s320/DSC02872.JPG" width="320" /></a></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLydKPDoFLu13drQKsnLrJ2uCR2yKDhNH2FcWQk1GMcn8F-NT5kG0jYMMcRcgz0LAiT_J0gE_tPrx0M8t4sIb9rUDvd37ibsT-QS0XhoBC6_Q9F1ULall_zm9JHIXFygdVmlvf4KDT22sE/s1600/DSC02869.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"> </a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqYrLXaRMnJlyWLTpfuBk-rM30pIAnCvzspOMbPW0hFnQoRmtAmTEVGgOXUUWqsnphriVk2u_RMYxrcTpcQE5Z_hS-kpyzl_LANCnanlqoC0gV-Xuds3_Rek64k-3F8yWlYUBvy2hSm-7l/s1600/DSC02867.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br /></a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqYrLXaRMnJlyWLTpfuBk-rM30pIAnCvzspOMbPW0hFnQoRmtAmTEVGgOXUUWqsnphriVk2u_RMYxrcTpcQE5Z_hS-kpyzl_LANCnanlqoC0gV-Xuds3_Rek64k-3F8yWlYUBvy2hSm-7l/s1600/DSC02867.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3sVXyLxL0aACuqr24fa0BeVcTk7C-O17Oj778AbXao-TknjUtID26gItzlafVVLHHLZBhtiPcl6Y2IO_0qDbytOXMKaDYq4GO1i-VdUYp2EA5If7ZUZqNmRqkqoH7uJaQHNRLi3HZfiHa/s1600/DSC02857.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3sVXyLxL0aACuqr24fa0BeVcTk7C-O17Oj778AbXao-TknjUtID26gItzlafVVLHHLZBhtiPcl6Y2IO_0qDbytOXMKaDYq4GO1i-VdUYp2EA5If7ZUZqNmRqkqoH7uJaQHNRLi3HZfiHa/s320/DSC02857.JPG" width="240" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqYrLXaRMnJlyWLTpfuBk-rM30pIAnCvzspOMbPW0hFnQoRmtAmTEVGgOXUUWqsnphriVk2u_RMYxrcTpcQE5Z_hS-kpyzl_LANCnanlqoC0gV-Xuds3_Rek64k-3F8yWlYUBvy2hSm-7l/s1600/DSC02867.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigBhf_YMdeECFlLwKiI36jUCOoiISeTPJa6tqfjZdG_tk76aGjgdcx4jMhBxO2MkjyEd2PsuVel5qi3A8xP5KxwtcB9-YpqWF-9oURGtw9OCAlEL0iMw-jcMpyIuiaqoCzoCiQn5UztEFy/s1600/DSC02843.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigBhf_YMdeECFlLwKiI36jUCOoiISeTPJa6tqfjZdG_tk76aGjgdcx4jMhBxO2MkjyEd2PsuVel5qi3A8xP5KxwtcB9-YpqWF-9oURGtw9OCAlEL0iMw-jcMpyIuiaqoCzoCiQn5UztEFy/s320/DSC02843.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_XcyXx3gtcQEi9SxLZqm1qLQ1GpUePDV95PI__dteZimJw14ugq-AQ0iBDhTfjbVuS_Wlb0dsBfc6p_pJQvt6kLS-e8D3tC1vgCyX7O3K3wuBrpZBlMr_pYhUoNogLr9SUX-2slIe3Z6D/s1600/DSC02846.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_XcyXx3gtcQEi9SxLZqm1qLQ1GpUePDV95PI__dteZimJw14ugq-AQ0iBDhTfjbVuS_Wlb0dsBfc6p_pJQvt6kLS-e8D3tC1vgCyX7O3K3wuBrpZBlMr_pYhUoNogLr9SUX-2slIe3Z6D/s320/DSC02846.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMsBA1Dx0s6HJBVInZVoKMM5QHPwgXTocp5IAV2RcwpNQbdS7pJ8fLvlSQbY3ml8i4yH2usN9sO9uWRVVZNIYweAC171lqt7o0pJnwG9z4Rc5snrfhAxe7ZN79CWsdb5hrZd3Q_YaO-hg9/s1600/DSC02852.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMsBA1Dx0s6HJBVInZVoKMM5QHPwgXTocp5IAV2RcwpNQbdS7pJ8fLvlSQbY3ml8i4yH2usN9sO9uWRVVZNIYweAC171lqt7o0pJnwG9z4Rc5snrfhAxe7ZN79CWsdb5hrZd3Q_YaO-hg9/s320/DSC02852.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoq5j9RqUif8YGgew-6q0_-jp6jQtdZUAKSkxHxrc7CWlOvREr3JA8Z08AR53-oOT2jNaHvWPeRM5XXlLUexYs7R3Hj46YVZKVHejj6gMCjprq_1h-0Ptb41YbHxchp-P_nfh5WNjuqOeP/s1600/DSC02854.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoq5j9RqUif8YGgew-6q0_-jp6jQtdZUAKSkxHxrc7CWlOvREr3JA8Z08AR53-oOT2jNaHvWPeRM5XXlLUexYs7R3Hj46YVZKVHejj6gMCjprq_1h-0Ptb41YbHxchp-P_nfh5WNjuqOeP/s320/DSC02854.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3sVXyLxL0aACuqr24fa0BeVcTk7C-O17Oj778AbXao-TknjUtID26gItzlafVVLHHLZBhtiPcl6Y2IO_0qDbytOXMKaDYq4GO1i-VdUYp2EA5If7ZUZqNmRqkqoH7uJaQHNRLi3HZfiHa/s1600/DSC02857.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCm1i1OI4vrZEPVdfwRYh-rT577-rAdSdyhU457RlghJFkxV7QeiPoDbT__OcQEh86npYhxFYdHr8VPuDU_XJ0tvyi4QBZNCHAf92e40Mjc4B8rU9URJyUnPhuSqbMBBs36wuI0vD4Z9LJ/s1600/DSC02861.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCm1i1OI4vrZEPVdfwRYh-rT577-rAdSdyhU457RlghJFkxV7QeiPoDbT__OcQEh86npYhxFYdHr8VPuDU_XJ0tvyi4QBZNCHAf92e40Mjc4B8rU9URJyUnPhuSqbMBBs36wuI0vD4Z9LJ/s320/DSC02861.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDKk9jOzyRWCTJR6doLysV4I3TQKCQCjyVp1Cr_n9_mA2NvEHK_dqziqXAqfkq2QM7LpGMd00Pv1ZFL5bqxs7xrnu4VsmwPqFbmHWbzRPoRpGBVjYbqrBaNf-NPBWS2isftBI9eHx0jUHI/s1600/DSC02863.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDKk9jOzyRWCTJR6doLysV4I3TQKCQCjyVp1Cr_n9_mA2NvEHK_dqziqXAqfkq2QM7LpGMd00Pv1ZFL5bqxs7xrnu4VsmwPqFbmHWbzRPoRpGBVjYbqrBaNf-NPBWS2isftBI9eHx0jUHI/s320/DSC02863.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgW37t0fJudeEf97GH2sU8rw8lF-TqxWYFCjJ-hdKWiXfCg_JEYM8F402YEJz6M6H0bJhAjcmgb5x_p7TJpwV4zN91_CBveM626G6-c3H89MCWYsRzyhhH0ICu2i5Rxzow9Csr8A6r0VMQB/s1600/DSC02866.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgW37t0fJudeEf97GH2sU8rw8lF-TqxWYFCjJ-hdKWiXfCg_JEYM8F402YEJz6M6H0bJhAjcmgb5x_p7TJpwV4zN91_CBveM626G6-c3H89MCWYsRzyhhH0ICu2i5Rxzow9Csr8A6r0VMQB/s320/DSC02866.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGc0MSuUnSAPRKPi7a1DScg9-Mjbz-UOMmRjnomEm0McYfEd29wO51SNHLqqa8kMhwdQlHm5275et-btqUdyiHQ1CjCKAtFe4yRYtuHlUc4UK82p88WcQ6Zfm1VDideVf6R-v9vQzBW-06/s1600/DSC02873.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGc0MSuUnSAPRKPi7a1DScg9-Mjbz-UOMmRjnomEm0McYfEd29wO51SNHLqqa8kMhwdQlHm5275et-btqUdyiHQ1CjCKAtFe4yRYtuHlUc4UK82p88WcQ6Zfm1VDideVf6R-v9vQzBW-06/s320/DSC02873.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
PS: Destinatarii acestui post de suflet sunt Corina, Andreea și Corina, care și-au exprimat dorința de a mai citi câte ceva scris de mine! Iată, deci, le dedic lor aceste gânduri!<br />
PPS: Mulțumim, de asemenea, minunatului băiat care a acceptat să ne fotografieze împreună! <br />
PPS: Salonul de Ceai l-a descoperit prietena mea, Ștefania, alături de care am petrecut momente frumoase, despre care am scris <a href="http://cora-pedagogik.blogspot.ro/2010/11/dupa-amiaza-tihnita-intre-doua-prietene.html" target="_blank">aici</a>. Am revenit apoi cu micuța și voioasa mea prietenă, Florina Stoian, pentru ca anul trecut să aleg să petrec momente de vis aici alături de iubitul meu! <br />
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-40920637139385036092013-06-10T10:33:00.001+03:002013-06-10T10:38:04.896+03:00Gânduri pentru mama, de ziua ei!<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiti2wpqBb5-mSxl922wxW8ydFsjUd-hV1l6vRqDiJV7deg0z82zE4OJMUecuKd_e9jYh0iP9bS_oG8aQgtb_Tw0MTSfo56gKNsthq6Yv9wPXEvHlnmeHw1YClOSVGKfcBeKkLJq1f7nvb7/s1600/180180_202503296430332_6726340_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiti2wpqBb5-mSxl922wxW8ydFsjUd-hV1l6vRqDiJV7deg0z82zE4OJMUecuKd_e9jYh0iP9bS_oG8aQgtb_Tw0MTSfo56gKNsthq6Yv9wPXEvHlnmeHw1YClOSVGKfcBeKkLJq1f7nvb7/s200/180180_202503296430332_6726340_n.jpg" width="128" /></a>Emoţionant, cu emoţii, îţi mulţumesc pentru:<br />
- zâmbetul pe care l-am moştenit de la tine!<br />
- dragostea pe care mi-ai dăruit-o neîncetat, mereu, fără limite!<br />
- mângâierile drăgăstoase în orice moment anevoios!<br />
- pentru că mi-ai vegheat primii paşi!<br />
- pentru că mi-ai adulmecat primele cuvinte stâlcite!<br />
-pentru că ştiu să îl pronunţ de R (şi cuvântul frunte :D) <br />
- pentru toate temele, dictările şi lecturile cu care m-ai ajutat!<br />
- pentru toate grijile pe care încă ţi le faci pentru mine!<br />
- pentru că m-ai învăţat să fiu demnă!<br />
-pentru toată cuminţenia cu care ai îndurat toate greutăţile pentru a mă face om...!<br />
- pentru chipul tău frumos care îmi zâmbeşte ori de câte ori revin acasă!<br />
- pentru că mă faci să mă simt neîncetat copilă!<br />
- pentru rochiţele pe care mi le-ai croşetat cu atâta drag, ca să fiu mereu frumoasă, ca tine!<br />
- pentru că tu exişti, ca să exist şi eu! :)<br />
<br />
Te iubesc nespus! NESPUS!<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5600119772400326648.post-38723183988987441352013-06-10T10:19:00.002+03:002013-06-10T10:37:23.238+03:00La mulţi ani, mama!!!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQJEpVMBORiz07oDewBZeyt5mir67qydIEmV4S_sQBPqFrxDbq8ERRZO_YoRWEmG-cvceXBs8y5vS7E3LMrF2I43hlsSYbAfwiWErhBxJQd7AU7oPVlYMugd7ntzw1uqVxUA5k_CwTOxDZ/s1600/g2_11-300x300.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQJEpVMBORiz07oDewBZeyt5mir67qydIEmV4S_sQBPqFrxDbq8ERRZO_YoRWEmG-cvceXBs8y5vS7E3LMrF2I43hlsSYbAfwiWErhBxJQd7AU7oPVlYMugd7ntzw1uqVxUA5k_CwTOxDZ/s1600/g2_11-300x300.jpg" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4b_1wy8imn6bmn99f9U-bP92NkyyZ7dg_a2RAAxi0VUamrQpxkH4H40o4739eLOHSVTJM3-nADpr1-Jdu4rOTepoV3V59GdIPb7mPWhZiMPhyqFbHJrUtOMWPEP1l6z9XwfijsIxPYkGO/s1600/la-multi-ani-tuturor-mamelor-2_45f647329f4b60.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="164" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4b_1wy8imn6bmn99f9U-bP92NkyyZ7dg_a2RAAxi0VUamrQpxkH4H40o4739eLOHSVTJM3-nADpr1-Jdu4rOTepoV3V59GdIPb7mPWhZiMPhyqFbHJrUtOMWPEP1l6z9XwfijsIxPYkGO/s320/la-multi-ani-tuturor-mamelor-2_45f647329f4b60.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilxlrO8yynSy5ZRzXQ-U5wnwT-c5kJvTQZOz932dqrZnn1zDNw6NVwbAFmzyJNNY-kC6Txp5dNEa5NFtnFO4HUmhGEJySkzSGv0snblX2-Gf2TthOra917whcmlp_VTExWIBY9ew6RRTgX/s1600/mami1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilxlrO8yynSy5ZRzXQ-U5wnwT-c5kJvTQZOz932dqrZnn1zDNw6NVwbAFmzyJNNY-kC6Txp5dNEa5NFtnFO4HUmhGEJySkzSGv0snblX2-Gf2TthOra917whcmlp_VTExWIBY9ew6RRTgX/s320/mami1.jpg" width="320" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQJEpVMBORiz07oDewBZeyt5mir67qydIEmV4S_sQBPqFrxDbq8ERRZO_YoRWEmG-cvceXBs8y5vS7E3LMrF2I43hlsSYbAfwiWErhBxJQd7AU7oPVlYMugd7ntzw1uqVxUA5k_CwTOxDZ/s1600/g2_11-300x300.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a></div>
<br />
<br />CORAhttp://www.blogger.com/profile/10807285098348508814noreply@blogger.com0