CORA
Am reusit vinerea aceasta sa nu mai uit de florile de vineri! Care astazi sunt lalele dumnezeiesti! Un sfarsit de saptamana magic sa aveti!
CORA
Poate că viaţa mea ţi se pare un spectacol, pe care îl priveşti cu interes şi curiozitate. Ţi se mai întâmplă, din când în când, să faci judecăţi de valoare asupra alegerilor şi deciziilor mele, calificându-le fie bune, fie proaste, fie oportune, fie surprinzătoare, fie incorecte.
Ţie, spectatorule al vieţii mele, îţi e uşor să îmi raportezi cursul deciziilor mele la un sistem de valori univoc şi puţin personal. Pentru că aşa îţi place ţie, să te erijezi în judecătorul meu şi să mă mai şi arăţi cu degetul atunci când consideri că numai tu eşti cel care vezi corect lucrurile.
Tot ceea ce ţi-aş dori, spectatorule,  este să nu uiţi că ai şi tu viaţa ta, un spectacol în care punctele culminante sunt conturate de propriile tale dificultăţi, frustrări şi...decizii.
Aşadar, dragă spectatorule, nu te grăbi să mă pui la zid atunci când mă aflu într-o dilemă. ŢI SE POATE ÎNTÂMPLA ŞI ŢIE!
CORA
...evadez intr-o mica escapada montana! Ramaneti cu bine! Zile cu mult soare in suflet sa aveti! Si trimiteti-l si pe cer!
CORA
Lory ma supune la leapsa! Iar eu ma supun ei! 
Sursa aici
1.Ce carti ai citit anul trecut?
Anul trecut...2010...a fost anul cu dizertatia si cu definitivatul, nu? Asta inseamna ca beletristica a avut grav de suferit, iar cartile de specialitate m-au acaparat cu totul, pe mine si pe timpul meu!. Desi ar trebui sa ma opresc sau, mai bine zis, sa ma intorc si inspre beletristica, constat ca am ramas prinsa in "psihopedagogii" si "consilieri".
2. Ce carte/carti citesti in acest moment?
"Introducere in psihologia educatiei si a dezvoltarii" (Ioan Neacsu), "Problemele adolescentilor, necazurile parintilor" (Florin Ulete).
3. Ce carti vei citi in acest an?
Imi doresc teribil sa citesc Jurnalul Reginei Maria!
4. Care este cartea ta preferată?
Cartea care m-a marcat profund si mi-a schimbat, in acel moment, optica asupra vietii mele este Vise, amintiri, reflectii, a lui Jung.
5. Care este cartea care ti s-a parut cel mai putin interesanta?
Una dintre dezamagirile cele mai mari legate de o carte le-am trait cand am citit Suferintele tanarului Werther. Nu stiu ce asteptari aveam, nu stiu ce anume consideram eu ca voi gasi in acea carte, caci gustul pe care l-am avut dupa ce am dat ultima fila era...de papura.
6. Care este melodia care iti creeaza o atmosfera relaxanta atunci cand citesti?
Imi placesa citesc pe muzica chill, ambientala.
7. Esti pasionata de jocurile pe calculator? Daca da, care este jocul tau preferat?

Shame on me, darcam sunt! Acum, imi place sa joc Catan online! Catan este, de altfel, un joc de masa, si cum nu am cu cine sa ma joc live, apelez la net.
8. Care este filmul tau preferat?
Nu am un film preferat! Sunt multe care mi-au placut in mod deosebit, incepand cu miniseria Before Sunrise si Before Sunset si terminand cu noutatile Black Swan si The King's Speech (Black Swan mi-a placut mai mult dintre cele doua).
9. Ai da bani pe o carte interesanta sau pe o trusa de farduri?
Ufff! Desi fardurile ma tenteaza oricand, aleg totusi cartea! Farduri am suficiente! :D

Poate prelua leapsa oricine doreste! Numai anuntati-ma! Sa va citesc si eu!
Multumesc, Lory!
CORA
Demult, demult, din vremuri de poveste, mi-am construit o bărcuță. Cu multă migală, răbdare, iubire și devotament. M-am așezat în ea cu vise, speranțe, iluzii, plină de voie bună și cu mii de zâmbete în suflet.
Am avut grijă de bărcuța mea așa cum am știut mai bine, ocrotind-o cu toate forțele sufletului meu, chiar și cu riscul umilinței. Numai că nu am putut să o feresc de furiile vremii. Dar am rămas în bărcuța mea, chiar dacă a fost avariată. M-am spetit să o repar, să o oblojesc, să o aduc pe linia de plutire. Am reușit de fiecare dată. Însă...
Zilele acestea, o furtună mare mare de tot, mi-a luat bărcuța pe sus. Mi-a udat-o, mi-a motolit-o, mi-a murdărit-o, mi-a calcat-o în picioare. Iar eu, disperată, am plâns, am tras de ea cu dinții, m-am rugat din tot sufletul să nu se strice de tot. Nu s-a stricat de tot, însă nu mai e bărcuța mea de altădată.
Ce e de făcut? Să mă apuc să o repar, deși simt că nu mai am puterea necesară să o fac? Sau să o las să se ducă...să își urmeze calea ei, să meargă înspre orizonturile ce i se deschid în cale? Sau să mă urc din nou în ea, cu riscul de a mă autodistruge? Dar dacă acolo, în orizontul ei, îmi voi găsi și eu împlinirea?
Cum pot alege? Cine mă poate ghida? Să fie Dumnezeu? Să fie prietenii? Sau să fie doar TIMPUL...?
CORA
Cu prilejul zilei de 8 martie, la Şcoala cu clasele I-VIII "Emil Racoviţă", nr. 93 din Bucureşti, a avut loc o amplă manifestare dedicată mamelor, "Te iubesc, mamă". Elevii, pregătiţi de doamnele Luminiţa Simion, profesoară de Educaţie Muzicală, Cristina Pâslaru, profesoară de Limba şi Literatura Română, şi Cora Moldoveanu, consilierul psihopedagog, au susţinut un program artistic, compus din recitări de poezii, cântece şi interpretarea unei piese de teatru, prin care au adus bucurie în sufletele mamelor prezente. Datorită colaborării dintre Şcoala "Emil Racoviţă" şi Parohia "Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan", la eveniment a participat şi părintele paroh Gheorghe Şupeală, care a subliniat în cuvântul festiv importanţa mamei creştine şi exemplul Maicii Domnului în educaţia copiilor. "Biserica, şcoala şi familia formează un triunghi prin care societatea capătă lumină, valoare şi deţine un rol cu totul deosebit în procesul de evoluţie a omului pe pământ. Maica Domnului este legătura noastră pământească cu cerul, cu latura divină a lui Dumnezeu". De asemenea, părintele Şupeală a îndemnat copiii să respecte şi să-şi iubească părinţii. "Copii, să vă bucuraţi părinţii prin dragoste, respect, înţelegere, prin rezultate bune la învăţătură, dar şi părinţii să aibă grijă de copiii lor, aşa cum căprioara are grijă de puii ei, să se simtă ocrotiţi, la bine şi la greu, chiar dacă sunt momente mai puţin plăcute în viaţa lor". La finalul momentului festiv, fiecare mămică a primit un "mărţişor dulce" dăruit din partea Comitetului de părinţi din Şcoala cu clasele I-VIII "Emil Racoviţă". De asemenea, elevii organizatori au pregătit un târg de mărţişoare realizate de ei înşişi, de unde colegii lor au putut achiziţiona felicitări şi flori origami pentru mamele lor. (I.B.)

Articolul il puteti gasi si aici, dar a fost preluat si de Centrul de Presa Basilica, aici, cat si de portalul realitatea.net, aici.
CORA
Şcoala nr.93, Emil Racoviţă. Elevi îndrăgostiţi de mamele lor şi cadre didactice entuziaste. Idei frumoase şi pasiunea unor clipe frumoase în dar de...Ziua Mamei!
Ingredientele perfecte pentru reuşita unui eveniment închinat feminităţii şi maternităţii.

Alături de colegele mele Luminiţa şi Cristina, am reuşit să conturez un MĂRŢIŞOR viu oferit cu entuziasm de copiii dornici să îşi exprime sentimentele pentru mamele lor. Stâlpii întregului eveniment au fost Andreea şi Ramona, cu care am pregătit preţ de trei săptămâni întregul eveniment: ornamente, felicitări, flori, invitaţii, între programul, pregătit moment cu moment, prezentarea generală. Copii excepţionali, de nota 10, atât la propriu cât şi la figurat.


Pentru că una dintre credinţele mele este că vremea serbărilor tipic comuniste trebuie să treacă, am gândit împreună cu fetele momente deosebite, cu surprize , în care limitele dintre "scenă" si public au fost eliminate. Am dorit ca mamele, publicul nostru, să participe la programul nostru, să vină alături de noi şi să ne bucurăm împreună de aceste moemnte speciale:

1. Deschiderea programului a fost însoţită de un fond muzical primăvăratic, iar fetele au transmis gânduri cale mamelor prezente, dar şi doamnelor profesoare care au fost alături de noi la acest eveniment.


2. Primul moment importat al programului a fost închinat Maicii DOmnului, Florin Bratu vorbind despre exemplu acesteia pentru educarea unui copil. Au urmat cântece închinate Fecioarei Maria, interpretate de grupul vocal al şcolii.

3. Surprizele pentru mămici nu au întârziat să apară. Am pregătit trei tombole cu premii pentru mămici, însă acestea nu erau înmânate decât dacă acestea ne povesteau momente inedite din copilăria lor sau amintiri cu puii lor, încă de când i-au ţinut pentru prima oară în braţe. Emoţiile au năpădit repede sub formă de lacrimi atât copiii, cât şi mămicile, atmosfera creată fiind una caldă şi vibrantă.

4. "Teatru altfel". O piesă de teatru ar fi lipsit programul nostru de un anumit farmec, însă nici o piesă convenţională poate nu ar fi fost la fel de atractivă precum Treatrul Forum, pe care l-am ales pentru a ilustra aspecte din cotidianul relaţiei mamă-copil. Ceare deosebit acest tip de teatru... Finalul este stabilit pe loc, împreună cu publicul, unul dintre spectatori urcând pe scenă şi intrând în pielea unui personaj, cu rol decisiv în finalizarea punctului culminant al piesei. Pentru garantarea succesului, e nevoie de spectatori doritori să vină alături de actori, dar şi de actori spontani, care să dea replici potrivite. Deşi am avut emoţii că fetele se vor bloca în acele momente, Olga şi Rebeca s-au descurcat de minune, dând sare şi piper întrugului moment.

5. Pentru a personaliza cât mai mult programul, atât copiii, cât şi mămicile, au povestit despre boacănele lor, despre momente veselesau triste petrecute împreună. Aceste "destăinuiri" au acordat o mireasma personală aparte evenimentului nostru.

6. Nu am uitat nici de sensibilitatea câtecelor sau de frumuseţea versurilor. Ce-i drept, am evitat să ne folosim prea mult de ele, însă nu am uitat nici de valoarea lor. Astfel, grupul vocal al şcolii a interpretat piese frumoase dedicate Mamei, iar anumiţi elevi au recitat versuri de suflet pentru mama. UNul dintre elevi a compus el însuşi o poezie, pe care o redau mai jos:

MAMA
de Preda Alexandru-Cristian

O fiinţă iubitoare
O stea sclipitoare
Este mama cea iubită
De copil e îndrăgită

Ea ne dă viaţă
Noi să-i dăm speranţă
S-o îngrijim la nevoie
Şi să ştim ce n-avem voie

S-o iubim la bătrâneţe
La fel ca la tinereţe
Un chip dulce şi fericit
Trebuie îngrijit necontenit.

Ea ne îngrijeşte
Şi de boală ne fereşte
Şi noi trebuie s-o îngrijim
Şi cel mai mult să o iubim.

7. Doamna profesoară de Limba Română a profitat de faptul că mămicile au venit la şcoală şi nu le-a iertat, le-a "dat un test", dar nu numai lor, ci şi copiilor lor. A fost vorba de un test de cunoaştere, cu întrebări despre culoarea preferată a mamei şi a copilului, momentul ultimei bucurii trăite împreună sau a ultimei dojeniri. Perechea câştigătoare a primit o carte şi o cutie de bomboane, de care să se bucure împreună.
Un alt concurs pregătit de noi a fost oferirea unei flori desenate într'un minut şi crearea unui acrostih plecând de la fiecare literă din componenţa numelui mamei. Copiii au fost inventivi, iar rezultatele au bucurat toate mămicile!

8. Una dintre cele mai mari surprize pentru mămici a fost rularea unor imagini cu ele şi copiii lor, atunci când erau foarte mici, imagini însoţite de versuri şi sunete emoţionante. Copiii au scotocit prin cutia cu fotografii vechi fără ca mamele să ştie, astfel încât surpriza a fost una pe măsură.

9. La finalul evenimentului, mămicile au primit un mărţişor dulce din partea comitetului de părinţi al şcolii.

10. Colateral,elevii au pregătit şi un târg de mărţişoare, de unde colegii lor au putut procura felicitări şi flori origami pentru mămicile lor.

Concluzii
1. Pentru orice tip de activitate este nevoie de copiii deschişi la minte.
2. Pentru a valorifica prospeţimea ideilor lor, este nevoie de un profesor îndrăzneţ, care să iasă din algoritmul propriu şi să dea frâu liber imaginaţiei copiilor.









PS. La eveneniment am avut un invitat special, unul cum mai special nu se putea! Mama mea! La multi ani, mama!!!