Aceasta a fost întrebarea cu care m-au întâmpinat elevii mei luni, când ştiau că îi voi evalua oral. M-a cam supărat întrebarea lor...poate că nu-mi dădusem seama până atunci care este percepţia lor asupra acestei materii, pe care eu o consider ca oricare alta, doar are aceeaşi pondere în calcularea mediei finale şi, până la urmă, cred că aş putea ţine un întreg discurs despre utilitatea educaţiei civice. 
Am tot analizat problema, am întors-o pe toate părţile...şi am detectat vreo 3 cauze ale afirmaţiei cu pricina:
1. Nu am fost eu suficient de "seducătoare", nu am ştiut să-i atrag, să le atrag atenţia. În cazul acesta, poate că este cazul să pun în acţiune toate armele de "seducere".
2. Aşteptările lor au fost înşelate, pentru că s-ar fi aşteptat să facem aceleaşi lucruri pe care le făceau ei in clasele mici: cum să ne comportăm civilizat, bune maniere..etc.
3. Sau poate că, în fond, sunt şi eu victima prejudecăţii conform căreia există doua tipuri de materii: importante (româna şi matematica), neimportante (desen, muzică, civică...) şi cele situate undeva pe la mijloc (engleza, biologia s.a.)
În consecinţă, am luat decizia de a pleda neîncetat pentru importanţa educaţiei civice şi de a-mi face publicitate materiei pe care o predau!
NOTA: Trebuie luat în calcul care sunt nevoile de dezvoltare ale copiilor în domeniul civic. În orice caz, eu aş regândi programa, tematica pentru a răspunde cu promptitudine nevoilor lor de cunoaştere şi de formare. În orice caz, mi se pare că informaţiile, în sine, sunt prea greoaie pentru puterile lor de înţelegere.
NOTA2: Oare dacă în şcoala romnească accentul s-ar schimba de pe materiile pur ştiinţifice pe cele practice, gen educaţie pentru sănătate, educaţie civică, educaţie sexuală, educaţie casnică, cum ar fi primită această schimbare de către elevi? Sau de către părinţi? Ca să nu mai vorbim de "clasicii" şcolii, în mintea cărora un cap bine umplut e mult mai benefic societăţii decât unul bine format...
Am tot analizat problema, am întors-o pe toate părţile...şi am detectat vreo 3 cauze ale afirmaţiei cu pricina:
1. Nu am fost eu suficient de "seducătoare", nu am ştiut să-i atrag, să le atrag atenţia. În cazul acesta, poate că este cazul să pun în acţiune toate armele de "seducere".
2. Aşteptările lor au fost înşelate, pentru că s-ar fi aşteptat să facem aceleaşi lucruri pe care le făceau ei in clasele mici: cum să ne comportăm civilizat, bune maniere..etc.
3. Sau poate că, în fond, sunt şi eu victima prejudecăţii conform căreia există doua tipuri de materii: importante (româna şi matematica), neimportante (desen, muzică, civică...) şi cele situate undeva pe la mijloc (engleza, biologia s.a.)
În consecinţă, am luat decizia de a pleda neîncetat pentru importanţa educaţiei civice şi de a-mi face publicitate materiei pe care o predau!
NOTA: Trebuie luat în calcul care sunt nevoile de dezvoltare ale copiilor în domeniul civic. În orice caz, eu aş regândi programa, tematica pentru a răspunde cu promptitudine nevoilor lor de cunoaştere şi de formare. În orice caz, mi se pare că informaţiile, în sine, sunt prea greoaie pentru puterile lor de înţelegere.
NOTA2: Oare dacă în şcoala romnească accentul s-ar schimba de pe materiile pur ştiinţifice pe cele practice, gen educaţie pentru sănătate, educaţie civică, educaţie sexuală, educaţie casnică, cum ar fi primită această schimbare de către elevi? Sau de către părinţi? Ca să nu mai vorbim de "clasicii" şcolii, în mintea cărora un cap bine umplut e mult mai benefic societăţii decât unul bine format...
Sunt de acord cu tine, Cora si ma bucur ca ai sesizat problema asta pe care eu mi-o pun de cand am terminat liceul. E foarte trist ce se intampla la noi, inca se mai umple capul cu informatii pe care le gasesti in mai putin de o secunda pe internet (la care un procent mai mare de elevi decat de profesori are acces), pe cand o seama de informatii practice, sfaturi, legaturi si conexiuni intre asfel de informatii, rar se practica. Elevii ies din scoala cu oarecare cunostinte dar nu-s deloc pregatiti psihic, ca sa nu mai zic practic pt viata. Se mai pot face multe, as vrea sa fii unul din cei care ar putea schimba :)
A, si ai vazut in strainatate cat accent se pune tocmai pe abilitatile de care ziceai: muzica, desen, sport, curs alternativ de literatura, etc tocmai pt ca astea te formeaza cu adevarat, cred eu, si sunt cele mai ”de durata”. Succes!
Nu exista materii importante sau materii neimportante.Exista daca vrei materii la care se dau teze,examene si altele unde se dau doar note.Obiectul in sine poate fi atragator indiferent de cerintele societatii.Eu predau matematica si, chiar si asa,in multe ore fac conexiuni cu viata de zi cu zi.Atunci atentia sporeste.Generatiile de azi nu mai sunt dispuse la o memorare ilogica...asa ca, trebuie trecut la concret.Tu,in spatele temelor de cultura civica,care probabil deseori sunt greoaie,poti gasi subiecte care ii preocupa, poti dezbate teme care ii incita.Problema este sa avem rabdare si timp.Succes mult!
Ma bucur ca faci ceea ce-ti place! :)
Ma intrebam unde esti profesoara si pentru ce nivel (clasa)?
Cam curioasa, Cristinico! Sunt consilier psihopedagog la Scoala generala 93, "Emil Racovita" si am si obligatie de catedra de 2 ore la Cultura Civica, la clasa a 7-a şi a 8-a, dar deocamdata am 2 clase de a 7-a.
Ha ha! De parca nu ai stii ca sunt curioasa din fire :P ...
Si ce face un "consilier psihopedagogic" ? Dar de ce nu predai cu norma intreaga ? Nu voiai sa fii mai degraba profesoara ? Sau imi amintesc eu prost.
Ce mai faci mami tau ? Cum se descurca fara tine ?
Pai, am norma intreaga...16 ore la cabinet (unde ma ocup de copii cu fel de fel de probleme..cognitive, afective s.a) si 2 ore de predat (care imi sunt suficiente pentru nervi) :D Apropo, ca sa mai laud:-P sunt titulara!!!!!!! Am luat cu 9.20 examenul!!!