CORA
Aş fi crezut că românii pot gafa în privinţa preşedintelui, dar nu m-am aşteptat ca românii să pice în plasa referendumului.
Mi se pare cea mai proastă idee de la Ceauşescu încoace trecerea la Parlament Unicameral. Eu înţeleg tendinţa totalitaristă a lui Băselu, dar nu m-aş fi aşteptat la aceste viziuni înguste ale românilor. Păi, măi, români, măi, nu voi aţi luptat la Revoluţie (sau ce a fost ea) pentru democraţie? Acuma, ce faceţi, fraţilor? Omorâţi democraţia? Nu ştiţi şi voi puţinul lucru că un Parlament Bicameral asigură cât de cât democraţia, şi aşa fragilă în ţara asta?
Mă bucur enorm că i-aţi dat Marinelului puterea de a controla el şi Parlamentul, mai mult decât până acum. Pentru că 300 de persoane sunt mai uşor de manipulat decât 400 şi ceva.
Cât de tonţi pot fi românii încât să creadă că lui Băsescu îi pasă de banii noştri? Se vede cât îi pasă...20 de milioane de euro licitaţie la Mediu, casă fii-sii de 1 milion de euro...aşa îi pasă de banii noştri!
Băsescu a speculat doar prejudecata oamenilor legată de faptul că parlamentarii fură. Dar Marinelului, de fapt, îi e teamă că vor fura mai mult decât el şi nu îi mai rămâne nimic...
Oricum, dragi români orbiţi, şi care poate tânjiţi după un pui de totalitarism: Uniunea Europeană solicită ţărilor membre Parlament Bicameral. Băselu de ce nu ţine cont de asta acum? Că văd că tot ţine cont de ce spun UE atunci când vine vorba de reduceri de cheltuieli ale personalului din sistemul bugetar...

Aşa, pe ultima sută de metri, români care nu v-aţi interesat deloc cum e cu Parlamentul Bicameral şi care v-aţi dus repede să votaţi o porcărie, iată ce nu ştiţi:

"Uniunea Europeană are 27 de ţări membre dintre care 13 au sistem parlamentar bicameral şi 14 un sistem parlamentar unicameral. Până aici părţile sunt sensibil egale. Dacă aruncăm o privire pe Tabelul 1 cu parlamentele ţărilor membre UE, clasificate după populaţie, observăm că primele opt, cele mai mari ţări europene, au toate parlamente bicamerale. Continuând analiza statistică observăm că 9 din primele 11, respectiv 10 din primele 13 ţări UE au parlament bicameral. Altfel spus 10 din cele 14 ţări membre cu parlament unicameral sunt clasate între ultimele 12 locuri în clasamentul după populaţie. Cea mai mare ţară cu parlament unicameral este Grecia, dar elenii au doar 49,5% din populaţia ROMÂNIEI. Dacă analizăm ansamblul mai identificăm un argument puternic, 85,1% din populaţia UE trăieşte în ţări cu parlamente bicamerale, adică din fiecare 7 europeni aproape 6 (5,7) sunt conduşi de parlamente bicamerale. E bine de ştiut şi de reţinut că ROMÂNIA este pe locul 7 ca populaţie între ţările UE, iar populaţia este cel mai important criteriu de clasificare în UE, acesta fiind şi elementul care determină numărul de europarlamentari alocat fiecărei ţări, şi implicit forţa şi influenţa politică pe care o ţară membră o are în Parlamentul European. Suntem una din ţările mari ale Uniunii Europene. Ar fi bine să învăţăm să ne comportăm ca atare.
În ceea ce priveşte numărul de parlamentari, să privim Tabelul 2, cu conţinut identic ca şi Tabelul 1, clasificarea ţărilor s-a făcut de această dată după un coeficient care ne arată numărul de locuitori ce revin unui parlamentar. Observăm că ROMÂNIA a alunecat un singur loc fiind pe poziţia 8 din 27, adică mult sub media europeană a numărului de parlamentari. Mai zilele trecute am văzut la televizor pe un teoretician tip Goebbels al acţiunilor prezidenţiale, care, afirma că acest coeficient – numărul de locuitori ce revine unui parlamentar – nu este relevant, şi că practica şi teoria constituţională europeană stabileşte numărul optim de parlamentari pentru o ţară ca fiind rădăcina cubică a populaţiei, adică 280 în cazul ROMÂNIEI. Vă mărturisesc că nu cunoşteam acest calcul şi nici nu sunt convins de acurateţea lui ştiinţifică, dar l-am analizat la fel ca pe celelalte criterii. Astfel în Tabelul 2 pe lângă celelalte date am trecut şi rădăcina cubică a populaţiei din ţările UE plus un raport pe care l-am numit abaterea procentuală. Abaterea procentuală este un raport dintre diferenţa numărul real - număr ideal de parlamentari ai ţării respective şi numărul ideal obţinut ca rădăcină cubică. Matematic, acest raport ne indică procentual abaterea numărului existent de parlamentari faţă de acel optim invocat de “deontologi”. Iată, descoperim în sfârşit un criteriu după care ROMÂNIA este codaşă, fiind pe locul 21, având un raport abatere de 68,21%. Remarcăm că doar 9 ţări au abateri de sub 20% faţă de acest optim dat de rădăcină cubică. Acest număr mic ne spune ceva despre suportul ştiinţific subţire, mai degrabă conjunctural al acestui criteriu. Îmi permit totuşi să citez cele zece codaşe ale acestui clasament cu abateri de la 57% la 256%: Germania, Polonia, Suedia, ROMÂNIA, Spania, Ungaria, Slovenia, Franţa, Italia, Marea Britanie. Mă simt bine în această companie.
Istoric, în Principatele Unite, bicameralismul a apărut odată cu promulgarea în 1864 de către Alexandru Ioan Cuza, a unui act numit “Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (nota bene: dezvoltător şi nu dezvoltator), un document cu caracter efectiv constituţional. Numele actului ne poate induce în eroare, deoarece a fost dat doar pentru a face plăcere Curţii Suzerane şi Puterilor garante, dar în esenţă conţinutul lui se îndepărtează clar de linia Convenţiei, fiind în fapt prima constituţie românească. Corpul Legislativ devine bicameral, compus din Adunarea Electivă, aleasă de cetăţeni prin vot cenzitar, şi Corpul Ponderator (Senatul) numit de Domn. Statutul a fost adoptat în mai 1864 prin plebiscit (referendum) obţinând peste 90% din cele peste 750.000 de voturi exprimate. În 1866, după abdicarea lui Cuza şi instalarea ca domn a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, se adoptă prima constituţie propriu-zisă, considerată una din cele mai democratice constituţii din Europa. Se păstrează cele două camere legiuitoare care devin Camera Deputaţilor şi Senat, ambele alese de cetăţeni prin vot cenzitar. Senatul avea şi câţiva membri de drept.
În 1923, în timpul domniei regelui Ferdinand, se adoptă o nouă constituţie care statuează votul universal dar păstrează cele două camere ale parlamentului, şi, în linii mari, componenţa şi prerogativele lor. Din nou vorbim de un act excepţional în contextul constituţiilor europene contemporane. În 1938 regele Carol al II-lea dă practic o lovitură de stat şi instaurează Dictatura Regală pe baza unei noi constituţii, mai restrictive, dar care păstrează cele două camere ale corpului legiuitor. După 23 august 1944 se revine la constituţia din 1923, care va rămâne în vigoare până la instalarea regimului comunist şi va fi efectiv schimbată în 1948, dată de la care începe sarabanda celor trei constituţii comuniste (1948, 1952, 1965). Aceste constituţii limitau drepturile la libertatea opţiunilor politice şi au trecut la un corp legislativ unicameral, şi acela cu titlu nepermanent, bine cunoscut sub denumirea de Marea Adunare Naţională. După revoluţia din decembrie 1989, ultima constituţie comunistă a fost masiv modificată astfel încât după procesul electoral din mai 1990 a fost aleasă o Adunare Constituantă formată din două camere Adunarea deputaţilor şi Senat. Ulterior în decembrie 1991 a fost adoptată prin referendum noua constituţie post comunistă a României care statuează sistemul tradiţional bicameral. Constituţia a fost modificată în 2003 când s-a încercat, cu un succes relativ, separarea mai clară a atribuţiilor celor două camere legislative.
Din ultimii 145 de ani de istorie recentă ROMÂNIA a avut 102 ani de parlament bicameral şi 42 de parlament unicameral de tristă amintire. Bicameralismul este una din puţinele noastre tradiţii politice cu adevărat democratice. Astăzi Parlamentul nu este o instituţie prea populară. Prestaţia mediocră, ca să folosim expresii lejere, a parlamentarilor post revoluţionari a discreditat instituţia. Este posibil ca şi numărul parlamentarilor români să fie prea mare în raport cu necesităţile şi posibilităţile ţării. Realist vorbind, nu avem niciun motiv palpabil să credem că un parlament mai mic va fi neapărat mai bun, mai eficient, mai popular. Cu atât mai puţin unul unicameral.
Suntem pregătiţi? Este momentul oportun pentru a renunţa la această tradiţie numai pentru că cei care au fost puşi să reînnoade tradiţia s–au dovedit a fi nepricepuţi?" (Dinu Socotar - www.ziaruldemures.ro)

Pe toate astea şi mult mai multe le ştie şi Emil Poc! Că doar de aceea tema lucrării lui de doctorat a fost "Superioritatea Parlamentului Bicameral faţă de cel Unicameral". Dar a uitat de toate astea când vine vorba de ciolan şi lins Băselu în ...Băsel...
9 Responses
  1. Cora si eu sunt foarte suparat pe tema asta! Avem politicienii pe care ii meritam. Ei nu fac decat sa manipuleze si sa cultive imbecilismul nostru...
    Momentan ma incearca o stare de scarba si parca aj emigra in Brunei. Macar acolo lucrurile sunt clare!


  2. CORA Says:

    Cristian...eu incep sa traiesc fizic supararea asta! Si, da, si pe mine ma bate crunt gandul emigrarii!


  3. Hordy Says:

    Politica în sine e un teatru prost. Avem de ales între rău care produce mai puţin rău dar e tot un rău. Oricum am alege alegem rău


  4. CORA Says:

    Hordy, mai rau decat Baselu nu poate fi nimic...


  5. Laura Says:

    Asculta si te cruceste :)) http://casutalaurei.blogspot.com/2009/11/sa-mai-radem-ca-sa-nu-murim-de-inima.html


  6. Ana Says:

    Draga mea,speranta mea e ca ,desi votat unicameralul,nu se va realiza,caci nu- si vor da singuri in cap,dar e o dovada ca "prostii e multi",validarea referendumului, oricum,cei instruiti care au votat au fost putini,majoritatea e formata din cei cu 10 clase,de aia si aveam pe primele 2 locuri cei mai rai dintre toti si referendum validat!


  7. tasha Says:

    E de neconceput ce se intampla,si cu toate astea lumea priveste indiferenta.pe mine asta ma doare indiferenta romanilor...
    Nu credeam ca va ajunge din nou pe locul I ...sunt dezamagita..


  8. Geocer Says:

    De fapt, romanii au votat la referendum in totala necunostinta de cauza si asta pentru ca nimeni nu s-a deranjat sa ii informeze.


  9. Cristi Says:

    sincer....nu inteleg frica asta de parlament bicameral.... orcum deja lumea moare de foame... am ajuns un popor care se multumeste cu nimicul primit si sa ajungem slugi in alte tari, sa fim condusi de cei mai mediocrii,ipocriti oameni posibili ...ce sar mai putea intampla? ma intreb io oare....