Sunt înconjurată numai de oameni minunaţi, cu bun simţ şi foarte deschişi. Poate că aşa sunt educată, aşa am învăţat de la mama: să mă alătur oamenilor de bună-cuviinţă, cu o creştere aleasă şi cu un comportament pe măsură. Şi, da, aproape toţi prietenii mei sunt din Olteniţa, acest oraş pe care nu de puţine ori l-am nimut cloacă, după manelele ce se aud la tot pasul, după oamenii cu proastă creştere, după bădăranii care te inconjoară la tot pasul. Chiar azi, în prag de Ajun, când oamenii - după umila mea părere ar trebui să fie un picuţ mai răbdători - am avut parte de un show violent şi de prost gust. Enervat la maxim de un şofer, comergător pe aceeaşi şosea, un sofer fără prea multă minte se dă jos de la volanul prealuxosului BMW şi se înfinge în gâtul şoferului cu pricina, care conducea o amărâtă de Dacie papuc. Şi când mi ţi-l luă la pumni...aşa..prin ferastruica aia şi când începu să înjure şi să-i care la pumni în cap bietului şofer, credeam că gata...îl lasă p-amărât lat! Normal că m-am enervat şi am considerat normal să fac ceva să opresc măcelul. De ce doar eu? Ce păzeau bărbaţii aia care se uitau ca la spectacol? Unde-i spiritul ăsta de întrajutorare, spirit civic, până la urmă? Doar erau bărbaţi, oameni buni! Şi ce dacă? S-au uitat...şi s-au uitat...şi atât. Şi aşa am înţeles că te pot omorî pe stradă, că-ţi pot da cu toporişca în cap, că se uită ca viţei la poarta nouă dacă îţi prind uşile troleului piciorul (aşa cum li s-a întâmplat unor amici), că ei...se uită! Ce spectacol frumos e viaţa asta!!!
Aşadar, ce spirit de sărbătoare? Ce bucurie şi ce omenie? Bădărănie în toată regula! Rusine!
Aşadar, ce spirit de sărbătoare? Ce bucurie şi ce omenie? Bădărănie în toată regula! Rusine!
acel participant la trafic m-a injurat de mama......oricine ma injura de mama pateste asa sau mai rau. cei ce nu sunteti implicati direct in anumite certuri nu cautati sa va implicati doar ca sa faceti si voi parte din ceva. diculescu
Eu iti inteleg furia de moment. Numai ca nu pot trece cu vederea iesirea pe care ai avut-o. In fond, nu esti un oarecare...Pana la urma, daca stam sa ne punem la mintea tuturor, am avea parte de războaie la fiecare colt de strada. Poate stii bancul: "De ce se rupe o banca pe care stau niste politsti? Pentru că cel mai deştept cedează primul!"Gandeste-te pana la urma ca tu esti oglinda educatiei pe care o ai. Si nu cred ca ce am vazut eu este cea adevarata...stii bine ca o cunosc pe mama ta, dumneaei fiind una dintre femeile pe care le admir cel mai mult!
Cand ti-am trimis primul comentariu eram putin in graba ,asa ca revin.Voi incerca sa-ti analizez articolul ce cu mandrie l-ai publicat pe blogul propriu pentru a fi si tu interesanta.Frustrarea poate sa imbrace foarte multe forme , dar a spune unui psiholog ce este cu frustrarea inseamna sa-l consideri a nu fi facut nimic in facultate ceea ce consider si eu.Oricum internetul este plin de carti de psihologie ,singura problema este sa le si citesti,si eventual cu cei doi neuroni ramasi sa incerci sa le si intelegi . Expresia "prealuxosul BMW" denota doar invidie si cred ca acest sentiment pur "angelic" ti-a trecut anul acesta, dar ca sa fiu sincer nu cred.El face parte din structura ta , altfel nu imi explic cum ai putut sa furi telefonul mobil al colegei tale asta probabil din foarte buna educatie pe care ai primit-o de la mama ta si cu care te lauzi la inceputul articolului .Daca tot imi spui bancuri cu militieni eu iti amintesc despre IISUS : cel care este fara de pacat sa ridice primul piatra-este vorba despre lapidarea (daca vrei iti traduc cuvantul) Mariei Magdalena.As putea sa-ti tin un intreg curs despre modificarile care apar in structura psihologica a copiilor provenind din familii dezorganizate , dar poti sa citesti si singura.Acum ca ai devenit celebra cu articolul publicat pe blogul tau tin sa iti explic ceva: celebritatea are dezavantajele ei mari caci te pot comenta toti tampitii si cretinii pe blogurile lor ca sa devina si ei celebrii la randul lor .
P.S. CRED CA FURTUL TELEFONULUI MOBIL APARE IN CV-UL TAU PE CARE L-AI DEPUS LA ANGAJARE. VEZI SA NU GASESTI VREUN TAMPIT DORNIC DE A DEVENI CELEBRU CARE SA-TI COMPLETEZE CV-UL.diculescu
Intrucat am observat ca detii un deosebit interes pentru viata mea privata, dar si profesionala, ma simt obligata sa iti aduc la cunostinta urmatoarele:
1. NU sunt absolventa a Facultatii de Psihologie, nu sunt psiholog! Am urmat Pedagogia, sunt masteranda in Stiintele Educatiei.
2. Daca ai citi in paralel "prealuxosului BMW" si "amarata de Dacie papuc", ai realiza care este intelesul formularii.
3. Nu am permis si nici nu mi-l doresc, motiv pentru care nu inteleg de ce as fi invidioasa pe tine...
4. Evenimentul cu telefonul l-ai distorsionat cum ai vrut sau..ti-a ajuns la urechi gresit. Telefonul cu pricina a fost gasit de prietena mea de atunci, in banca ei, uitat de un coleg dintr-o alta clasa, pe cand eu transcriam niste fraze la ora de germana. Greseala mea de la vremea respectiva a fost doar ca am acoperit-o pe ea, am trecut totul sub tacere si atat. Nu-mi trebuia telefon la vremea respectiva: tocmai imi cumparasem unul din banii primiti premiu la un concurs de creatie unde am ocupat locul 3...
5.Provin dintr-o familie monoparentala, este adevarat, dar , zau, n-am nicio vina pentru faptul ca tata a decis ca-i e mai bine departe de noi. Si noua ne-a fost la fel. Decat sa ramana langa mama si sa o insele intruna...
6.La nici unul dintre joburile pe care le am nu a fost nevoie de un cv...am dovedit ca-s competenta si a fost de ajuns: 9.20 la titularizare si peste 50 de evenimente la Mediafax.
7.Ca sa iti arat cat de natanga sunt, ti-as sugera sa nu mai scrii "celebri" cu doi "i" atunci cand il folosesti ca adjectiv!
8.A mai existat in viata mea o "doamna" care mi-a promis ca va trimite detalii despre evenimentul cu telefonul la toate facultatile din tara (realizand acum unele legaturi intre tine si ea), deci nu ma sperii la amenintari puerile de genul asta.
9. Daca cumva ma ameninti, nu-i bai, de abia astept sa fiu provocata. Nu ai fi primul si-s convinsa ca nici ultimul.
10. Mama nu mi-a putut oferi decat strictul necesar, dupa putinta ei. Dar deja acest lucru este trecut. Acum sunt pe picioarele mele, sunt pe cale sa-mi intemeiez propria familie, am un venit care ma ajuta sa ma intretin singura şi sa nu zac pe spinarea mamei.
11.Recunosc ca am ezitat in a-ti publica comentariul, dar mi se pare ok sa se convinga toata lumea de ce am numit postarea "Badaranii Oltenitei"...
Cred ca ai inteles ceva gresit.Ma interesezi exact cat ma intereseaza cotele apelor Dunarii la Oltenita .Daca stau sa iti citesc ultimul comentariu cred ca situatia este exact invers. Decid ca asta sa fie ultimul comentariu cu tine pentru ca mi-am amintit bancul cu militianul si cu banca, nu de altceva dar vad ca subiectele tale de pe blog sunt foarte interesante pentru strada Digului.Consider o pierdere de timp discutia cu o intelectuala de talia ta membra in diverse comitete si comitii (cred ca intelegi ironia), deosebit de competenta si in absenta careia trustul Mediafax ar falimenta a doua zi .Oricum am pierdut destul timp cu tine asa ca inchei.
P.S. Nu te deranja sa mai afisezi si acest comentariu ca mai dureaza o luna pana te gandesti ce raspunsuri sa dai.
Lucian, stii ce mi se pare cel mai tare din ceea ce este scris pe aici? Ca tu nu te consideri deloc vinovat de atitudinea pe care ai avut-o in seara de ajun. Tu crezi ca provenind dintr-o familie "organizata" si bine situata din punct de vedere financiar, ai dreptul sa lovesti si sa jignesti numai pentru ca ai fost injurat de mama. Chiar aceasta expresie tradeaza indoielnica-ti cultura. Cora cel putin a avut bunul simt de a-si recunoaste vine ca a acoperit o fapta murdara a unei colege, lucru pe care cred ca si tu l-ai fi facut. Dar, tie ti se pare foarte logica fapta ta. Ti-ai facut dreptate cu pumnul. Ba mai mult , crezi ca meritai si aplauze.Ca atare, treci la jigniri la adresa Corei... Ce patetic! Esdti un frustrat care incearca sa scape de propriele prejudecati, imatur si pueril. Nu stiu ce ma face sa cred, dar esti putin ajutat. Nu de alta , dar mintea ta nu poate gandi aceste lucruri. Pana sa scrii de Maria Magdalena, ar fi trebuit sa te uiti la propria familie. Poate ti-am dat o tema de reflectie. In locul tau as fi gasit o solutie mai inteleapta de a-mi justifica fapta. N-as vrea sa comentez mai mult...Sper sa nu fiu provocat...