Nu mitingul de astăzi este emblematic pentru ziua de azi! Deja începe să mi se ia de atâta revoltă fără noimă, care nu se finalizează prin nimic. Vina cui o fi, nu pot să realizez. Aşadr, nu aceasta mi se pare ştirea-eveniment care marchează Ziua Educaţiei.
Ci ştirea aceasta, care face o ierarhizare a priorităţilor românilor atunci când vine vorba de cheltuieli, care arată cam aşa:
(foto www.bursa.ro)
Ei, bine, faptul că românii investesc în educaţia lor un procent de 0.8% din veniturile lor, aceasta mi se pare o informaţie concludentă pentru destinul sistemului educaţional românesc.
Faptul că românii înţeleg prea puţin ca educaţia este o investiţie personală mai mare decât mobilarea locuinţei, acesta este motivul pentru care îngrijorarea mea, ca om al sistemului de învăţământ, creşte, tocmai astăzi, de ziua educaţiei.
De abia acum începe să mi se elucideze motivele pentru care respectul faţă de statutul profesional al cadrelor didactice este din ce în ce mai scazut, de ce părinţii se revoltă atunci când un profesor recomandă elevilor un atlas sau culegere, deşi nu au nimic împotrivă să plătească facturi Avon sau Oriflame lunare, mult mai mari.
Nici nu ştiu ce mă îngrijorează mai tare: răsturnarea valorilor, riscurile lipsei de educaţie sau faptul că sunt oblogată să trăiesc într-o astfel de societate, în care nici măcar optimismul pedagogic nu mai funcţionează aşa cum ar trebui...
Ci ştirea aceasta, care face o ierarhizare a priorităţilor românilor atunci când vine vorba de cheltuieli, care arată cam aşa:
(foto www.bursa.ro)Ei, bine, faptul că românii investesc în educaţia lor un procent de 0.8% din veniturile lor, aceasta mi se pare o informaţie concludentă pentru destinul sistemului educaţional românesc.
Faptul că românii înţeleg prea puţin ca educaţia este o investiţie personală mai mare decât mobilarea locuinţei, acesta este motivul pentru care îngrijorarea mea, ca om al sistemului de învăţământ, creşte, tocmai astăzi, de ziua educaţiei.
De abia acum începe să mi se elucideze motivele pentru care respectul faţă de statutul profesional al cadrelor didactice este din ce în ce mai scazut, de ce părinţii se revoltă atunci când un profesor recomandă elevilor un atlas sau culegere, deşi nu au nimic împotrivă să plătească facturi Avon sau Oriflame lunare, mult mai mari.
Nici nu ştiu ce mă îngrijorează mai tare: răsturnarea valorilor, riscurile lipsei de educaţie sau faptul că sunt oblogată să trăiesc într-o astfel de societate, în care nici măcar optimismul pedagogic nu mai funcţionează aşa cum ar trebui...
draga mea,
ai dreptate. parintii mi-au cerut sa ma implic - ca diriginte - mai mult in educatia copiilor lor.
nu stiu cati dintre ei ii indruma sa citeasca, sa invete mai mult pentru binele lor.
scoala... arta... educatia... nu mai are valoare.
am mers la teatru si m-am bucurat cand am vazut sala plina. m-am bucurat pentru actori, dar si pentru oamenii care au plecat mai bogati din sala de teatru.
E trist cu adevarat ceea ce se intampla cu educatia in Romania...Putini mai sunt acei care sa investeasca in educatia proprie, educatia copiilor lor...O privesc ca o cheltuiala - nu o investitie - inutila poate si pentru faptul ca din ce in ce mai multi romani fara scoala, fara educatie, lipsiti de cultura ajung sa conduca prin puterea banului, prin minciuna, prin "afaceri"... E greu sa mai sustii ideea ca daca ai scoala, ai parte...Incepe lumea sa te perceapa ca pe unul "plecat de acasa", irealist.
E trist si faptul ca din ce in ce mai multe cadre didactice renunta la propria educatie, la propria perfectionare, intervine sentimentul de lispa, de lehamite, de umilinta...Eu n-am cedat inca, dar oare cat mai rezist cand sunt obligata sa renunt la din ce in ce mai multe pentru a nu vaduvi material educatia copiilor mei???
Cat mai poti rezista cand din 15 colege 7-8 te pizmuiesc ca iti faci treaba, ca vezi-Doamne le "obligi" si pe ele sa-si faca datoria si le strici starea de lancezeala, de pauza continua, iar celelalte asteapta tot timpul un impuls, un imbold, o idee nou si se agata de tine sa le "tragi" inainte??? Ca dupa toate astea sa te alegi si cu un calificativ "B"!!! Acum, lupta-te sa demonstrezi ca nu e asa...
Scuze...am depasit deja subiectul...
La multi ani de ziua educatiei!
Doamnelor, e grav! Daca pedagogii isi pierd optimismul va pieri si ultima speranta a noastra! Haideti, ca nu e totul pierdut!
Claudia, nici nu stiu ce sa mai cred...o fi vina educatiei (sau a lipsei ei), o fi vina indolentei parintilor, o fi vina sistemuli de valori rasturnate in care traim...nu inteleg nici eu de ce lasa totul pe umerii nostri, considerand ca, trimitandu-i la scoala, fac totul pentru educatia lor...
Carmen,
Imi pare rau pentru reala tragedie prin care treci! Nu ma mira nimic din ce imi spui! Se pare ca ne invartim intr-un cerc al slabiciunilor din care nu mai avem scapare...suntem victime permanente!
Nu, Dan, nu este totul pierdut! Dar nicio luminita nu se intrevede la capatul tunelului care sa salveze ce e pe cale sa se piarda!
hello!This was a really quality topic!
I come from itlay, I was luck to approach your Topics in yahoo
Also I learn a lot in your Topics really thanks very much i will come later
Un P.S. la comentariul meu din 6 octombrie:
Am luptat, nu am cedat si am...CASTIGAT!!!
Cu ajutorul lui Dumnezeu am avut parte de o dreapta judecata la nivel de ISJ. Calificativul e "FB", cu o diferenta de peste zece puncte fata de evaluarea dictata la nivel local.
Nu pot si nici nu vreau sa ma mai gandesc prin ce am trecut, dar speranta si credinta, sustinerea - cel putin morala - a familiei, a parintilor prichindeilor din grupa pregatitoare si a majoritatii educatoarelor din oras, nu le voi uita niciodata!
Multumesc lui Dumnezeu ca mai exista OAMENI si in educatie!