CORA
"Un mare vrăjitor, vrând să distrugă un regat, a turnat o băutură vrăjită în puţul de unde beau toţi locuitorii lui. Oricine bea din apa aceea înnebunea.
A doua zi de dimineaţă, a băut din ea toată populaţia şi toţi şi-au pierdut minţile, afară de rege, care avea un puţ doar pentru el şi pentru familia lui, la care vrăjitorul nu putea să ajungă. Alarmat, regele a încercat să ţină în frâu poporul, luând o serie de măsuri de siguranţă şi de sănătate publică: dar poliţaii şi inspectorii băuseră din apa otrăvită şi socoteau că deciziile regelui erau o absurditate, hotărând să nu le respecte cu nici un chip.
Când luară cunoştinţă de acele decrete, locuitorii regatului rămaseră încredinţaţi că suveranul înnebunise, şi acum scria lucruri fără sens. Strigând, o porniseră spre castel şi-i ceruseră să abdice.
Disperat, regele a fost de acord să părăsească tronul, dar regina l-a oprit, zicând: „Să mergem acum şi noi până la fântână şi să bem din ea. Astfel vom fi şi noi la fel ca ei.”
Zis şi făcut: regele şi regina au băut din apa nebuniei şi-au început numaidecât să îndruge lucruri fără noimă. Supuşii lor s-au căit pe loc de vreme ce regele dovedea atâta înţelepciune, de ce să nu-l lase să-şi cârmuiască ţara?
Şi ţara a trăit mai departe în pace, deşi locuitorii ei se comportau în chip foarte diferit de vecinii lor. Regele a putut să cârmuiască până la sfârşâtul zilelor sale". (extras Paulo Coelho - Veronika se hotărăşte să moară)
În cazul acesta vă întreb:
- care sunt reperele normalităţii?
- în funcţie de ce spunem că un om este sănătos mental sau nu?
- cu ce drept încadrăm un OM în anormalitate?
- cât se respectă în societate individualitatea, personalitatea unică?
9 Responses
  1. adizzy Says:

    cititind fragemtul ma intrebam hmm unde am mai citit asta, imi pare foarte cunoscuta...interesanta carte, mi-e mi-a inspirat un chef de viata si de vointa de a contiunua..
    1.fiecare cultura isi stabileste acele repere si fiecare persoana are reperele ei, deci e greu de zis care sunt reperele normalitatii cand fiecare vedem probabil altceva in ele
    2.3.4.cand nu se poarta ca restul oamenilor primeste stampila de anormal, dar uneori e doar putin diferit sau vrea sa atraga atentia, insa orice ce nu pare la locul lui, fie si o haina diferita sau o freza mai ciudata sau o melodie mai tare data persoana in cauza e catalogata nebuna...
    :(


  2. Sorin M. Says:

    Aici puteti vedea povestirile celor care s-au inscris pana acum in concurs. Poate nu va intereseaza premiile, bucurati-l insa pe Fabian!


  3. Hordy Says:

    Gândeşte-te puţin altfel. Omul se naşte şi i se impun nişte chestii care ţin de societatea în care trăieşte. Este născut, apoi obligat să înveţe limba din zona în care stă, apoi e obligat (şi nu exagerez deloc) să studieze, e obligat să respectă un pragram orar inpus de societatea în care locuieşte. Îi e impus să recunoască banul ca monedă de schimb. Îi sunt impuse unele tradiţii, i se impune ca săptămâna să aibă 7 zile şi el se consideră cum spui şi tu normal. Oare nu mai normale şi raţionale sunt animalele care şi-au dat seama că nu au nevoie de bani si de obiceiurile societăţii in care trăiesc pentru a TRĂI ?


  4. CORA Says:

    Adizzi, si mie mi-a placut cartea! Asta mai mult decat toate celelalte la un loc!
    Cultura asta..societatea asta...care vrea sa ne faca sa ne asmanam intre noi...parca ma oboseste...parca ma distruge...


  5. CORA Says:

    Hordy, impusul asta incepe sa ma deranjeze...cred! Sunt unele lucruri care ma fac sa ma simt ciudat, chiar in propria-mi viata...


  6. Anonim Says:

    Iti raspund personal, zau!! Oricum, asta fac de patru ani! Nu te-ai plictisit???Corina .....Stama, da!!!


  7. SOmeONE Says:

    "În cazul acesta vă întreb:
    - care sunt reperele normalităţii?
    - în funcţie de ce spunem că un om este sănătos mental sau nu?
    - cu ce drept încadrăm un OM în anormalitate?"

    "Normalitatea" este un sablon. Un sablon impus de societate. Ca toate lucrurile impuse, este de privit si de tratat "cu manusi"... Fapt este ca, probabil, in foarte putine cazuri suntem indreptatiti sa etichetam. Iata de ce nu am ales eu meseria de psiholog... :)


    "- cât se respectă în societate individualitatea, personalitatea unică?"

    De jos in sus, mult, foarte mult, in asa fel ca multi nu se mai obosesc sa isi construiasca una, se limiteaza sa copieze.
    De sus in jos... zero. Vanitate? Sigur, dar nu este motivul principal. Acesta ar trebui cautat in sfere mai... palpabile. Gen "Who need Who?".


  8. mihaella Says:

    nu se pot stabili repere ale normalitatii.Nu se poate cata vreme nu se stie absolut totul despre ceea ce exista.


  9. Emy Says:

    Ca sa stabilesti cat este de normal o persoana trebuie sa ai un etalon...in cazul fragmentului de aici etalonul pentru oameni a fost comportamentul lor....la fel cum de exemplu in tarile nordice normal inseamna blond cu ochi albastrii si diferit inseamna brunet cu ochi caprui. In stabilirea normalului si anormalului totul se raporteaza la etalonul folosit.