Pe principiul "Ziua Femeii este de 8 Martie, iar Ziua Bărbatului este in fiecare zi", îi urez prietenului nostru Mihai Sebe (pe care îl găsiţi şi pe Feisbuc aici) LA MULŢI ANI! Pentru Sf. Mihail si Gavriil, dar şi pentru fiecare zi în care o face fericită pe prietena mea, Corina (de găsit pe Feisbuc aici)! Pentru el, amintiri colorate venite din mijlocul Zimnicarilor!
Sâmbătă, ziua 1:
- Ne-am întâlnit la Unirii, de unde am pornit cu feţe râzânde înspre localitatea copilăriei Corinei, prietena mea pe care am cunoscut-o în facultate. Cei patru crai de la Răsărit am fost noi:
- Pe drum, am povestit, am făcut planuri de robotizare, ne-am amuzat, am făcut cumpărături.
- Am făcut o oprire în Alexandria, unde am vizitat Catedrala, a cărei catapeteasmă pare ruptă din Rai:
- Am ajuns în Zimnicea, am cunoscut părinţii minunaţi care au zămislit-o pe a mea prietenă, pe un frate cu care a împărţit copilăria şi pe o bunică dulce, ca-n povestirile lui Creangă, am luat o masă copioasă, am ieşit prin oraş, doar fetele...căci băieţii au decis că e cazul să doarmă! Mihai mi-a spus exact aşa: fă-mi o poză acum, să mă pui pe blog. E
_ - Oraşul Zimnicea l-am descoperit în acea după-amiază de noiembrie, scăldat în galbenul de toamnă. Este un oraş mic, cu oameni simpli. Un oraş unde am trăit timpul care se scurge cu răbdare!
- Seara, am ieşit cu prietenii Corinei, la un joc de biliard şi de Dartz, numai că eu am fost anti-socială (din pricina unei dureri de stomac groaznice in cauza KFC - dar asta e altă poveste!) Sper să mă ierte cumva toţi cei care se rugau de mine să mă ridic la joacă!
- Întorşi acasă, am stat la taclale până în creierii nopţii şi am făcut plan de atac pentru a doua zi. Ceea ce este curios este că, deşi somnul îmi este dificil atunci când nu dorm în pătucul meu, de data asta am dormit ca un prunc în patul Corinei.
Duminică, ziua II
- Dimineaţă, am mers la Slujbă, la Părintele Safta, uin preot pe care Corina îl apreciază foarte mult, despre care mi-a tot vorbit în toţi aceşti ani! Slujba a fost minunată, aici am ascultat cel mai frumos Axion al Maicii Domnului din câte am ascultat vreodată!!!
- Acasă, am luat masa, am cules flori, am făcut bagaje, ne-am fotografiat, inclusiv cu băbuţele Corinei dragi
- Înainte de a părăsi Zimnicea, v-am scris vouă, apoi am mers în port, după care am pornit direct înspre Bucureşti. Numai că, pe drum, am rămas blocaţi într-o coloană de peste 15 km...Ce trist...Însă am surprins un apus frumos!
Mi-a plăcut teribil sfârşitul de săptămână petrecut la Zimnicea! Corina? Mai aşteptăm invitaţii! Ştiu, ştiu, numai după ce veţi petrece şi voi un week-end la Olteniţa!
La mulţi ani, Mihai!
Sâmbătă, ziua 1:
- Ne-am întâlnit la Unirii, de unde am pornit cu feţe râzânde înspre localitatea copilăriei Corinei, prietena mea pe care am cunoscut-o în facultate. Cei patru crai de la Răsărit am fost noi:
- Pe drum, am povestit, am făcut planuri de robotizare, ne-am amuzat, am făcut cumpărături.
- Am făcut o oprire în Alexandria, unde am vizitat Catedrala, a cărei catapeteasmă pare ruptă din Rai:
- Am ajuns în Zimnicea, am cunoscut părinţii minunaţi care au zămislit-o pe a mea prietenă, pe un frate cu care a împărţit copilăria şi pe o bunică dulce, ca-n povestirile lui Creangă, am luat o masă copioasă, am ieşit prin oraş, doar fetele...căci băieţii au decis că e cazul să doarmă! Mihai mi-a spus exact aşa: fă-mi o poză acum, să mă pui pe blog. E
_ - Oraşul Zimnicea l-am descoperit în acea după-amiază de noiembrie, scăldat în galbenul de toamnă. Este un oraş mic, cu oameni simpli. Un oraş unde am trăit timpul care se scurge cu răbdare!
- Seara, am ieşit cu prietenii Corinei, la un joc de biliard şi de Dartz, numai că eu am fost anti-socială (din pricina unei dureri de stomac groaznice in cauza KFC - dar asta e altă poveste!) Sper să mă ierte cumva toţi cei care se rugau de mine să mă ridic la joacă!
- Întorşi acasă, am stat la taclale până în creierii nopţii şi am făcut plan de atac pentru a doua zi. Ceea ce este curios este că, deşi somnul îmi este dificil atunci când nu dorm în pătucul meu, de data asta am dormit ca un prunc în patul Corinei.
Duminică, ziua II
- Dimineaţă, am mers la Slujbă, la Părintele Safta, uin preot pe care Corina îl apreciază foarte mult, despre care mi-a tot vorbit în toţi aceşti ani! Slujba a fost minunată, aici am ascultat cel mai frumos Axion al Maicii Domnului din câte am ascultat vreodată!!!
- Acasă, am luat masa, am cules flori, am făcut bagaje, ne-am fotografiat, inclusiv cu băbuţele Corinei dragi
- Înainte de a părăsi Zimnicea, v-am scris vouă, apoi am mers în port, după care am pornit direct înspre Bucureşti. Numai că, pe drum, am rămas blocaţi într-o coloană de peste 15 km...Ce trist...Însă am surprins un apus frumos!
Mi-a plăcut teribil sfârşitul de săptămână petrecut la Zimnicea! Corina? Mai aşteptăm invitaţii! Ştiu, ştiu, numai după ce veţi petrece şi voi un week-end la Olteniţa!
La mulţi ani, Mihai!
Multumesc ! De cand asteptam o postare de acest gen pe blogul tau !?!?!
frumos:)
he he uite cum ne schimba si niste poze si niste cuvinte scrise de tine, dar oare cum esti cand ai trait pe viu toate acele lucruri!:)
zi buna:)